ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014

Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, era, la ora 21.00, de 52,31%, mai mică decât la alegerile prezidenţiale din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 53,52% dintre alegători. 

UPDATE 22:30 - Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, până la 21.00, a fost 52,31%, mai mică decât la turul I al prezidenţialelor din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 53,52% dintre alegători, judeţele cu prezenţă mai mare fiind Ilfov, Sibiu, Olt, Teleorman, Prahova.

Prezenţa la urne este calculată pe baza datelor primite de la un număr de 18.553 secţii de votare din totalul de 18.553 secţii organizate pe teritoriul  României.

Potrivit comunicatului BEC, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 9.563.769, dintre care 8.524.042 care au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, pe listele electorale permanente, 963.987 alegători au votat în altă localitate decât cea de domiciliu, iar 75.740 cu urna mobilă.

UPDATE 20:30 - Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, era, la ora 19.00, de 48,89%, mai mică decât la turul I al prezidenţialelor din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 49,97% dintre alegători, judeţele cu prezenţă mai mare fiind Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Dâmboviţa.

Prezenţa la urne este calculată pe baza datelor primite de la un număr de 18.553 secţii de votare din totalul de 18.553 secţii organizate pe teritoriul  României.

Potrivit comunicatului BEC, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 8.939.922, dintre care 7.993.777 care au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, pe listele electorale permanente, 875.681 alegători au votat în altă localitate decât cea de domiciliu, iar 70.464 cu urna mobilă.

UPDATE 19:20 - Prezenţa la vot la nivel naţional, până la ora 19.00, este de 47,46%, iar în Bucureşti de 47,08%, potrivit datelor preliminare privind prezenţa la vot centralizate la BEC, prezenţă sub cea din 2009, care a fost de 49,9%.

Anunţul oficial al prezenţei la urne înregistrate până la ora 19.00 urmează să fie făcut de Biroul Electoral Central la ora 20.30.

Prezenţa la urne, până la ora 19.00, la turul I al alegerilor prezidenţiale din 2009, la nivel naţional, a fost de 49,9%.

UPDATE 17:30 - Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, era, la ora 16.00, de 35,10%, mai mică decât la turul I al prezidenţialelor din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 36,19% dintre alegători, judeţele cu prezenţă mai mare fiind Ilfov, Olt, Teleorman, Sibiu, Constanţa.

În mediul urban, prezenţa la vot a fost, până la ora menţionată, de 34,34%, iar în mediul rural de 36,14%.

Potrivit BEC, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne până la ora 16.00 este de 6.417.765, dintre care 5.755.501 care au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, 614.747 au votat în altă localitate, iar 47.517 cu urna mobilă.

Procente mai mari de prezenţă la vot s-au înregistrat în judeţele Ilfov (40,47%), Olt (39,41%), Teleorman (39,06%), Sibiu (38,96%), Constanţa (38,72).

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele Covasna (27,40% din totalul alegătorilor înscrişi în liste), Satu Mare (27,43%), Maramureş (28,84%), Harghita (29,23%) şi Mureş (30,14%).

UPDATE 16:00 - Aproape 6,4 milioane de alegători, reprezentând 35% din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 16.00, potrivit datelor preliminare privind prezenţa la vot centralizate la BEC.

Potrivit datelor preliminare, până la ora menţionată s-au prezentat la vot aproape 6.400.000 de alegători.

Prezenţa la urne, până la ora 16.00, la turul I al alegerilor prezidenţiale din 2009, la nivel naţional, a fost de 36,19 %.

UPDATE 15:11 - BEC: 40.206 alegători au votat, până la ora 13.00. Cetăţenii români din Chişinău stau la coadă să voteze

Peste 40.000 de alegători au votat, până la ora 13.00, ora României, la 262 din cele 294 de secţii de votare deschise în străinătate, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Muhuleţ.

Cetăţenii români din Chişinău s-au dus în număr mare la cele patru secţii de vot deschise în capitala R. Moldova pentru alegerile prezidenţiale, la Ambasada României formându-se coadă la puţin timp de la deschiderea urnelor, relatează presa moldoveană.

UPDATE 14:30 - BEC: Prezenţa la vot până la ora 13.00: 20,78%

Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, era, la ora 13.00, de 20,78%, mai mică decât la turul I al prezidenţialelor din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 20,96% dintre alegători.

Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ, a precizat că, până la ora 13.00, s-au prezentat la urne 3.798.785 de alegători, reprezentând 20,78% din totalul celor înscrişi în listele electorale.

El a menţionat că, în mediul urban, prezenţa la vot a fost de 21,14%, iar în mediul rural de 20,28%.

Cea mai mare prezenţă la urne s-a înregistrat, până la ora 13.00, în judeţele Constanţa - 24,33%, Teleorman - 24,21%, Olt - 24,05%, Ilfov - 23,97% şi Mehedinţi - 23,26%.

O prezenţă mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele Satu Mare - 15,42%, Maramureş - 15,53%, Covasna - 15,59%, Arad - 17,44% şi Harghita - 17,45%.

În restul judeţelor, prezenţa la vot până la ora 10.00 era următoarea: Dâmboviţa - 23,25%, Prahova - 23,21%, Vâlcea - 23,09%, Brăila - 22,88%, Sibiu - 22,58%, Argeş - 22,56%, Bacău - 22,55%, Dolj - 22,40%, Braşov - 22,15%, Hunedoara - 21,91%, Tulcea - 21,76%, Vrancea - 21,74%, Neamţ - 21.65%, Botoşani - 21,54%, Giurgiu - 21,53%, Buzău - 21,45%, Galaţi - 21,37%, Gorj - 21,30%, Călăraşi - 21,01%, Iaşi - 19,96%, Alba - 19,72%, Vaslui - 19,67%, Cluj - 19,23%, Ialomiţa - 18,9%, Caraş-Severin - 18,87%, Suceava - 18,77%, Bistriţa-Năsăud - 18,32%, Timiş - 18,03%, Bihor - 18,02%, Sălaj - 17,73%, Mureş - 17,72%. În Bucureşti, prezenţa la urne, până la ora 13.00, a fost de 20,78%.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, până la ora 13.00, este de 3.798.785, din care 3.419.284 alegători înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

De asemenea, 358.745 alegători au fost înscrişi în tabele prevăzute la art. 9 alineat (1) din Legea 370/2004, care priveşte "alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate".

Totodată, 20.756 alegători şi-au exercitat dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, fiind înscrişi în tabele prevăzute la art. 9 alineat (2) din Legea 370/2004.

Următoarea informare a BEC va fi la ora 17.30 şi va viza datele privind prezenţa la urne până la ora 16.00.

UPDATE 13:30 - Prezenţa la vot, date preliminare - 20,75% până la ora 13.00

Peste 3.700.000 de alegători, reprezentând 20,75% din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 13.00, potrivit datelor preliminare privind prezenţa la vot centralizate la BEC.

Anunţul oficial al prezenţei la urne înregistrate până la ora 13.00 urmează să fie făcut de Biroul Electoral Central la ora 14.30.

Potrivit datelor preliminare, până la ora menţionată s-au prezentat la vot 2.084.200 alegători, reprezentând 20.75%.

Prezenţa la urne, până la ora 13.00, la turul I al alegerilor prezidenţiale din 2009, la nivel naţional, a fost de 20,96%.

UPDATE 12:45 - ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 - Macovei: Astăzi votăm pentru visul nostru - dreptate

Candidatul independent la Preşedinţie Monica Macovei a votat, duminică, la Şcoala "Tudor Arghezi", fiind întâmpinată de susţinători, ea declarând: "Astăzi votăm pentru visul nostru - dreptate".

UPDATE 12:33 - Prezenţa la vot pe judeţe până la ora 10.00

O prezenţă mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele Covasna - 4,59%, Maramureş - 4,70%, Harghita - 4,84%, Satu Mare - 4,97 şi Cluj - 5,22%.

În restul judeţelor, prezenţa la vot până la ora 10.00 era următoarea: Călăraşi - 7,59%, Tulcea - 7,92%, Giurgiu - 7,87%, Brăila - 7,82%, Mehedinţi - 7,71%, Dolj - 7,63%, Buzău - 7,41%, Galaţi - 7,25%, Bacău - 7,13%, Vâlcea - 7,13%, Vrancea - 7,09%, Gorj - 7,06%, Prahova - 6,97%, Neamţ - 6,91%, Argeş - 6,80%, Ialomiţa - 6,61%, Botoşani - 6,38%, Sibiu - 6,38%, Vaslui - 6,34%, Hunedoara - 6,26%, Alba - 6,23%, Caraş-Severin - 6,22%, Braşov - 6,12%, Arad - 6,08%, Iaşi - 5,86%, Bihor - 5,67%, Timiş - 5,65%, Mureş - 5,64%, Bistriţa-Năsăud - 5,64%, Sălaj - 5,44%, Suceava - 5,41%.

În Bucureşti, prezenţa la urne, până la ora 10.00, a fost de 5,76%.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, până la ora 10.00, este de 1.196.820, din care 1.057.226 alegători înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

De asemenea, 136.793 alegători au fost înscrişi în tabele prevăzute la art. 9 alineat (1) din Legea 370/2004, care priveşte "alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate".

Totodată, 2.801 alegători şi-au exercitat dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, fiind înscrişi în tabele prevăzute la art. 9 alineat (2) din Legea 370/2004.

UPDATE 11:59 - Dan Diaconescu: Nu am putut vota la "Jean Monnet". Fiind candidat, puteam vota oriunde

Preşedintele fondator al PPDD, Dan Diaconescu, a venit, duminică, să-şi exercite dreptul de vot la o secţie de votare ce funcţionează la liceul "Jean Monnet", el precizând că nu a putut vota aici, membrii biroului secţiei de votare interpretând legea în acest sens.

UPDATE 11:48 - Iliescu: Sper să marcăm intrarea în normalitate. Doar o guvernare coerentă poate asigura acest lucru

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a votat, duminică, la liceul Jean Monnet, el exprimându-şi speranţa ca România să marcheze un moment de intrare în normalitate şi apreciind că doar o guvernare coerentă poate să asigure acest deziderat.

UPDATE 11:38 - Kelemen a votat pentru un preşedinte vizionar, care să creeze consens

Candidatul UDMR la Preşedinţie, Kelemen Hunor, a votat, duminică, pentru o Românie care să îşi respecte cetăţenii şi care să aibă un cuvânt de spus nu numai în regiunea Mării Negre, precum şi pentru un preşedinte vizionar, capabil să creeze consens.

UPDATE 11:37 - Prezenţa la vot în Capitală la ora 10.00 a fost de 5,76%, faţă de 5,16% în 2009

Prezenţa la vot în Capitală la ora 10.00 a fost de 5,76%, mai mare decât la alegerile prezidenţiale din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 5,16%, dintre alegători.

UPDATE 11:33 - BEC: 6,55% din alegători au votat până la ora 10.00

Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile prezidenţiale, era, la ora 10.00, de 6,55%, din care 6,37% în mediul urban şi 6,78% în rural, a anunţat, duminică, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.

Prezenţa este mai ridicată decât cea înregistrată, până la aceeaşi oră, la turul I al alegerilor prezidenţiale din 2009, respectiv 6,17%.

Muhuleţ a precizat că în câteva judeţe prezenţa la urne înregistrată până la ora 10.00 este superioară mediei naţionale.

Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Teleorman - 8,86%, Olt - 8,62%, Dâmboviţa - 8,21%, Constanţa - 8,20% şi Ilfov - 8,02%.

Cea mai scăzută prezenţă s-a înregistra în judeţul Covasna - 4,59%, urmat de judeţele Maramureş şi Harghita.

UPDATE 11:26 - MAI: Circa 1.300 de persoane arestate au cerut urna mobilă, pentru a vota duminică

Aproximativ 1.300 de persoane arestate preventiv sau la domiciliu au cerut urna mobilă, pentru a vota la scrutinul prezidenţial de duminică, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

UPDATE 11:20 - Antonescu: Am votat din respect pentru toţi cei care îşi pun speranţa în votul de astăzi

Fostul preşedinte PNL Crin Antonescu a votat, duminică, la alegerile prezidenţiale, la o secţie de votare din Capitală, declarând că şi-a exercitat acest drept în semn de respect faţă de cei care îşi pun speranţa în votul exprimat în această zi, menţionând că nu a avut ”dubii” asupra opţiunii sale.

UPDATE 11:00 - Băsescu: După 10 ani va veni alt tip de preşedinte. Să fie un preşedinte care să facă România frumoasă

Preşedintele Băsescu a declarat, după ce a votat la Colegiul A.D.Xenopol, că este momentul schimbării unui mod de a fi preşedinte şi că, după 10 ani, va veni alt tip de preşedinte, el pledând pentru un ”preşedinte care să continue consolidarea statului de drept şi care să facă România frumoasă”.

UPDATE 10:50 - Daciana Sârbu, după vot: Să ne ajute Dumnezeu să scăpăm de ură şi dezbinare

Europarlamentarul PSD Daciana Sârbu a votat, duminică, alături de soţul său, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, ea spunând, după vot: "Să ne ajute Dumnezeu să urmeze o perioadă de linişte şi înţelegere, să scăpăm de ură şi dezbinare".

UPDATE 10:43 - Oprescu: Am votat pentru o Românie sănătoasă, stabilă şi pentru încrederea în tinereţe

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi-a exercitat, duminică, dreptul de vot alături de preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, şi de soţia acestuia, Daciana Sârbu, edilul precizând că a votat pentru o România sănătoasă şi stabilă şi pentru încrederea în tinereţe.

UPDATE 10:33 - Ponta: După atâta război şi distrugere e timpul să reconstruim

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a votat, duminică, la o secţie de votare din Bucureşti, pe liste suplimentare, împreună cu soţia sa, Daciana Sârbu, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, el precizând, după vot, că după atâta război şi distrugere este timpul pentru reconstrucţie.

UPDATE 10:29 - Emil Boc a votat pentru o Românie modernă şi frumoasă

Fostul premier Emil Boc a votat, duminică dimineaţă, pentru "o Românie modernă şi frumoasă", el declarându-se bucuros de prezenţa mare la urne, care arată că "românii sunt responsabili”.

UPDATE 10:19 - Blaga: Am votat pentru o Românie normală; îndemn pe toţi să folosească această armă puternică, votul

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, şi-a exprimat opţiunea electorală, la ora 10:00, împreună cu soţia sa, la secţia de votare de la Liceul I.L.Caragiale, precizând că a votat pentru "o Românie normală" şi că îi îndeamnă pe toţi românii "să folosească această armă puternică, votul".

UPDATE 10:03 - Duşa a votat pentru un preşedinte care să nu promoveze dezbinarea între profesii

Ministrul Apărării, Mircea Duşă, a votat, duminică, pentru un preşedinte care îşi doreşte o Românie puternică şi stabilă, care "trebuie” să aducă nomalitatea şi "să nu mai promoveze dezbinarea între profesii şi categorii de vârstă”.

UPDATE 10:00 - Iohannis, cu soţia sa la vot, a cărei zi de naştere este duminică: Am votat pentru o Românie normală

Candidatul ACL la Preşedinţie, Klaus Iohannis, a votat, duminică dimineaţă, la Sibiu, alături de soţia sa, a cărei zi de naştere este, el spunând că şi-a exprimat opţiunea electorală pentru ”o România normală, pentru România lucrului bine făcut”.

UPDATE 09:48 - Dragnea: Am votat româneşte, pentru cineva care ştie cum se conduce o ţară. Cred că interesul este foarte mare pentru vot

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, dumunică, după ce a votat la Liceul A.D Xenopol din Capitală, că a votat "româneşte", "pentru cineva care ştie cum se conduce o ţară" şi a adăugat că "orice bun român este bine să voteze româneşte". El a mai spus că se aşteaptă la o prezenţă bună la vot.

UPDATE 09:44 - Valeriu Zgonea a votat pentru ”un preşedinte care să îi unească pe români”

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a votat, duminică dimineaţă, la Craiova, spunând că şi-a exprimat opţiunea electorală pentru un ”preşedinte mediator, care să îi unească pe români”.

UPDATE 09:43 - Udrea: Am votat pentru o Românie frumoasă

Candidatul la Preşedinţie al PMP, Elena Udrea, a votat, duminică, la ora 09:00, la Liceul "Mihai Eminescu", declarând că votează pentru o Românie frumoasă şi cu încredere că o femeie poate să facă cel puţin la fel de multe lucruri bune precum un bărbat pentru ţara ei.

UPDATE 09:38 - Meleşcanu: A fost greu de găsit numele pe buletinul de vot, scris foarte mic

Candidatul independent la Preşedinţie Teodor Meleşcanu şi-a exprimat, duminică, opţiunea electorală la o secţie de votare din Bucureşti, el spunând că "a fost greu de găsit numele pe buletinul de vot, scris foarte mic".

UPDATE 09:23 - Corlăţean: Am votat cu gândul la fraţii noştri din Basarabia

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a exprimat, duminică, opţiunea electorală la secţia de votare nr. 85 din Bucureşti, el spunând că a votat pentru ca "România să fie tot mai puţin dezbinată, să fie o Românie tot mai unită" şi "cu gândul la fraţii noştri din Basarabia".

UPDATE 08:52 - Ioan Rus a votat pentru încetarea urii şi a războiului românilor împotriva românilor

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a votat, duminică dimineaţă, la Cluj-Napoca, pentru ”încetarea urii şi a războiului românilor împotriva românilor", spunând că se aşteaptă de la viitorul preşedinte la stabilitate politică şi economică.

UPDATE 08:37 - MAI: 527 de români au împlinit 18 ani duminică şi pot vota

Un număr de 527 de români au împlinit 18 ani duminică, în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale, şi pot vota, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.

Pe de altă parte, serviciile de evidenţa persoanelor au eliberat, sâmbătă, aproape 16.700 de cărţi de identitate, a mai spus Dajbog, care a precizat că astfel de documente se eliberează şi duminică, până la ora 21.00.

"Pentru a putea vota, alegătorii trebuie să deţină acte de identitate valabile. În conformitate cu Planul general de măsuri aprobat de către domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea, serviciile de evidenţă a persoanelor şi-au modificat programul de lucru şi, inclusiv astăzi (duminică), se pot obţine documente de identitate până la ora 21.00", a spus Monica Dajbog.

Tot referitor la eliberarea cărţilor de identitate, purtătorul de cuvânt al MAI a spus că angajaţii serviciilor de evidenţa persoanelor s-au deplasat, în ultimele săptămâni, în localităţile izolate sau aflate la distanţe mari de sediile serviciilor. În urma a 700 astfel de acţiuni, au fost eliberate peste 5.400 de acte de identitate.

"Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Cetăţenii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu pot vota la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acest tur de scrutin", a reamintit oficialul MAI.

UPDATE 08:25 - MAE: La începerea votului în România, cetăţenii români votau deja în 45 de secţii din străinătate

MAE precizează că, la începerea votului în România, la ora locală 7.00, cetăţenii români votau deja în 45 de secţii din afara ţării, iar simultan cu începerea votului în ţară s-au deschis 50 de secţii din străinătate, votul decurgând în condiţii normale.

UPDATE 08:20 - MAI: Toate secţiile de votare au fost deschise la timp

Toate secţiile de votare organizate pentru turul I al alegerilor prezidenţiale au fost deschise la timp, a anunţat, duminică dimineaţă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.

UPDATE 07:43 - Secţie de votare din Bistriţa-Năsăud, rămasă fără energie electrică în urma unui accident rutier

O secţie de votare din Bistriţa-Năsăud a rămas fără curent electric, cu aproximativ trei ore înainte de începerea scrutinului, după ce o maşină a intrat într-un stâlp de electricitate şi l-a rupt, iar angajaţii primăriei au adus un generator, astfel că secţia de votare a fost deschisă la ora 7.00.

UPDATE 07:32 - Preşedintele unei secţii de votare din Gorj, cercetat penal după ce a pierdut ştampila de control

Preşedintele unei secţii de votare din judeţul Gorj este cercetat penal pentru neglijenţă în serviciu, după ce a pierdut ştampila de control a secţiei pe care o conduce.

UPDATE 07:18 - Gheorghe Funar a votat la ora 7.00. Candidatul independent la Preşedinţie a venit îmbrăcat în costum popular

Candidatul independent la Preşedinţie Gheorghe Funar a votat, duminică dimineaţă, la ora 7.00, el venind la secţia de votare îmbrăcat în costum popular.

UPDATE 07:10 - Peste 1,79 milioane de bucureşteni, aşteptaţi la urne pentru alegerea preşedintelui

Peste 1,79 milioane de bucureşteni sunt aşteptaţi la urne, duminică, pentru alegerea noului şef al statului, scrutin care se desfăşoară, în Capitală, la 1.245 de secţii de votare.

DUMINICĂ, 2 NOIEMBRIE, 07:00 - SECŢIILE DE VOTARE S-AU DESCHIS. Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi la prezidenţiale

Secţiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-au deschis, duminică, la ora 07.00, fiind aşteptaţi la urne 18.284.326 de alegători, dintre care 1.788.196 în Bucureşti.

Secţiile de votare se închid la ora 21.00.

UPDATE 20:50 - Votul pentru alegerea preşedintelui României a început la secţia de vot din Auckland, Noua Zeelandă

Procesul de votare la scrutinul din 2 noiembrie 2014 pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă, la ora 20.00, la ora României, având în vedere diferenţa de fus orar.

MAE anunţa, sâmbătă seară, că procesul de votare la scrutinul din 2 noiembrie 2014 pentru alegerea preşedintelui României începe în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland) sâmbtătă la ora 20.00, ora României.

Conform celor mai recente cifre, pentru cei 18.296.567 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea "Votat".

Secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00.

CINE VOTEAZĂ

Preşedintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Peste 200.000 de alegători cu vârsta de 18 ani sunt aşteptaţi să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce peste 2.500 de cetăţeni cu drept de vot de peste 100 de ani sunt înscrişi de asemenea în listele electorale permanente, potrivit statisticilor AEP.

Astfel, la primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României sunt aşteptaţi la urne 227.104 alegători cu vârsta de 18 ani.

Conform datelor AEP, 1.853 de alegători au vârsta de 100 de ani şi 2.538 au peste 100 de ani.

Potrivit statisticilor, 5.634.774 cetăţeni cu drept de vot au vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, iar 845.109 alegători au peste 80 de ani.

UNDE SE VOTEAZĂ

Alegătorii votează de regulă la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare în care îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secţiei de votare, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Pe aceleaşi liste vor fi trecuţi, pentru a vota, alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate, valabile în ziua votării.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

CUM VOTĂM

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea "VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

Efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Pe buletinul de vot ce va fi înmânat alegătorilor, numele candidaţilor sunt tipărite în patrulatere dispuse pe două pagini - opt pe prima pagină, şase pe următoarea.

Astfel, pe prima pagină sunt imprimate în ordine opt patrulatere cu numele următorilor candidaţi: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo) şi Teodor Meleşcanu (independent). Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscrişi candidaţii Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează.

Potrivit legii, preşedintele biroului secţiei de votare poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Potrivit unei decizii luate de Biroul Electoral Central, alegătorii analfabeţi nu vor putea fi însoţiţi în cabina de vot de către alte persoane, BEC apreciind că neştiinţa de carte nu poate fi constatată cu certitudine. De asemenea, BEC a arătat că patrulaterele în care sunt înscrişi candidaţii sunt individualizate nu numai prin numere, denumirea formaţiunii politice sau sintagma “candidat independent”, prenumele şi numele candidaţilor, ci şi prin semnele electorale, arătând că aceste elemente “sunt suficiente pentru a facilita identificarea candidatului preferat şi de către alegătorii neştiutori de carte”.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ştampila cu menţiunea "VOTAT" sau un timbru autocolant, după caz, şi înscriu data scrutinului.

Alegătorii netransportabili pot vota folosind urna specială.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării. Urna specială, care se utilizează doar la secţiile de votare din ţară, se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. Urna specială va putea fi folosită, la cerere, de către persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

În cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti. De asemenea, cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin.

REGLEMENTĂRI ÎN TIMPUL PROCESULUI DE VOTARE

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de persoanele acreditate, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

La toate operaţiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate: observatorii interni şi externi şi reprezentanţii interni şi externi ai mass-media.

La ieşirea de la urne, pot efectua sondaje de opinie institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de BEC. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Potrivit legii, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.500 la 10.000 lei înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea "VOTAT". Cu aceeaşi amendă se sancţionează neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant, după caz, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare.

Tot cu amendă de la 4.500 la 10.000 lei este sancţionată încălcarea prevederii legale potrivit căreia, cu 48 de ore înainte de ziua votării, este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

Refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi este sancţionat cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei.

Aceeaşi amendă este prevăzută de lege pentru continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

Cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei vor fi sancţionate şi persoanele care, în ziua votării, comercializează sau consumă băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, precum şi continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală se sancţionează amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ÎNCHEIEREA VOTĂRII

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării.

Rezultatele scrutinului sunt centralizate de Biroul Electoral Central. BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale.

După votare şi centralizarea voturilor, Biroul Electoral Central înaintează la Curtea Constituţională procesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin.

Curtea Constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare - unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale legătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea voturilor, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În cel de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în data de 16 noiembrie.

Potrivit legii, Curtea Constituţională poate anula alegerile dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Cererea motivată de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice sau electorale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.

Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Mandatul Preşedintelui României se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales.