Dosarul „Referendumul“. Curtea Supremă judecă vineri un nou termen din acest caz.

Magistraţii Curţii Supreme iau vineri în discuţie un nou termen din dosarul „Referendumul” în care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, alături de alte peste 70 de persoane, pentru fraudarea referendumului din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. La termenul de astăzi ar putea ajunge în faţa instanţei şi premierul Victor Ponta pentru a fi audiat în calitate de martor.

La ultimul termen, magistraţii au continuat audierea martorilor din acest caz, iar la termenul de astăzi urmează să fie audiaţi o parte dintre martorii propuşi de avocaţii apărării. 
De asemenea, instanţa a mai stabilit ca martorii propuşi de avocaţii apărării să fie audiaţi şi pe 11 martie. 
Victor Ponta va fi audiat în dosarul „Referendumul”
Mai exact, la un termen anterior, avocatul lui Liviu Dragnea a cerut magistraţilor ca premierul Victor Ponta să fie audiat în calitate de martor, alături de alţi 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 
Astfel, pe 20 februarie, instanţa a admis această cerere, însă nu a anunţat data la care Ponta va ajunge în faţa judecătorilor. 
Ulterior, premierul Victor Ponta, a precizat că va merge „cu toată inima" la Înalta Curte, ca martor în dosarul „Referendumul”, el arătând că ştie foarte bine ce s-a întâmplat în 2012 şi că nu a existat „nicio lovitură de stat şi nicio fraudă". Acesta a precizat că nu a fost şi nici nu va fi citat, ci se va prezenta în calitate de martor al apărării.
„Nu am fost citat şi nici nu voi fi citat. Am înţeles că avocatul domnului Dragnea mă va înştiinţa şi pe mine, pentru că sunt martorii ceruţi de către avocatul apărării şi atunci avocatul apărării s-a angajat în faţa instanţei că ne anunţă", a spus Ponta.
El a arătat că se va prezenta „cu toată inima" în faţa instanţei.
„Imediat ce mă anunţă, mă duc cu toată inima pentru că ştiu foarte bine ce s-a întâmplat atunci şi ştiu foarte bine că nu a fost nicio lovitură de stat, că nu a fost nicio fraudă, că dacă era nu-l mai votam pe domnul Hellvig la SRI , ce naiba.”, a spus Ponta.
Liviu Dragnea, trimis în judecată în 2013
Pe 7 octombrie 2013, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată alături de alte 74 de persoane, primul termen din dosarul „Referendumul” având loc pe 15 noiembrie 2013.   
Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.  
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".  
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.  
„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.