Excluderile scot gunoiul de sub preş la PSD. Cât de penale sunt eforturile lui Ponta de a împiedica votul sau asocierea lui Geoană cu puşcăriaşul Cătălin Voicu

Scandalul excluderilor din PSD i-a făcut pe Marian Vanghelie, Mircea Geoană şi Liviu Dragnea să vorbească despre trecut. Aşa am aflat, oficial, cine s-a opus ca românii din diaspora să aibă mai multe secţii de vot şi de ce a stat Dragnea ministru de Interne doar 12 zile.

Mircea Geoană şi Marian Vanghlie au fost daţi afară din PSD şi, mai din răzbunare, mai din frustrare, au început să povestească amănunte cinice din viaţa partidului. Spre exemplu, am aflat cum premierul şi vicepremierul pur şi simplu şi-au bătut joc de votul românilor din străinătate. Marian Vanghelie a vorbit primul despre faptul că refuzul Guvernului de a deschide noi secţii de vot în diaspora a fost, de fapt, un plan bine creionat la partid. „Liviu Dragnea, ca director de campanie, s-a opus să se deschidă noi secţii de vot în străinătate“, a spus Vanghelie.
Apoi, Mircea Geoană a dezvăluit modul în care Guvernul a jonglat cu secţiile de vot din străinătate, în defavoarea românilor. „Domnul Corlăţean şi domnul Ponta au făcut următoarea şmecherie: au păstrat numărul global de secţii de vot din străinătate, dar le-au modificat, dând mai puţine secţii în marile comunităţi româneşti şi dând mai multe acolo unde sunt mai puţini oameni“, a afirmat Geoană. Dacă Vanghelie spunea că Dragnea a luat decizia de a nu se deschide noi secţii de vot, Geoană îl indică pe Ponta drept vinovat. „Am informaţii, există toate indiciile că echipa de consultanţă a lui Ponta i-a spus să facă mai multe secţii şi el a spus: «Nu facem mai multe secţii!». Am şi informaţii potrivit cărora cel care a luat ultima decizie a fost  Victor Ponta“, a mai adăugat Geoană.
„Geoană a făcut un denunţ“
Afirmaţiile lui Mircea Geoană şi Marian Vanghelie arată încă o dată duplicitatea liderilor PSD. Ponta, Dragnea şi Corlăţean se opuneau din răsputeri să deschidă noi secţii de vot ca românii să nu mai stea la cozi interminabile, însă, în acelaşi timp, ieşeau public şi declarau că legea le interzice orice mişcare. „Nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată, obligată să încalce legea pe considerente de interese politice ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul doi pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate“, motiva, la vremea respectivă, Corlăţean.
Însă argumentele sale erau false, din moment ce Guvernul putea da oricând ordonanţă de urgenţă prin care să sporească numărul de secţii de votare în străinătate. În plus, exista chiar recomandarea Biroului Electoral Central, instituţie crucială în organizarea alegerilor, care spunea clar că Guvernul poate înfiinţa noi secţii de vot fără probleme. Aşadar, pot plăti penal liderii PSD pentru că le-au îngrădit românilor din diaspora dreptul de a vota, un drept prevăzut în Constituţie?
Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, spune că da. „Practic, Geoană a făcut un denunţ, fără să-l pună însă pe hârtie şi fără să fie înregistrat la DNA. Declaraţiile lui Geoană arată că Ponta s-a folosit de influenţă politică pentru a nu deschide noi secţii de vot. Există o vătămare: oamenii n-au putut să voteze. DNA se poate sesiza din oficiu, sau poate să facă o altă persoană denunţul şi să-l indice pe Geoană drept martor. Astfel, Geoană ar fi chemat la DNA pentru audieri“, a spus Elenina Nicuţ.
„Împiedicarea exercitării dreptului la vot nu se face doar prin măsuri comisive, adică atunci când cineva este oprit să voteze prin violenţă sau prin luarea actelor de identitate, de exemplu. Împiedicarea exercitării dreptului la vot se poate face atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune. Ambele modalităţi pot întruni elementele constitutive ale faptei prevăzută chiar şi de Codul Penal. Împiedicarea se poate face şi prin măsuri omisive. Asta înseamnă că cetăţeanul este lăsat, formal, să voteze, numai că, de exemplu, în secţia de votare există o singură ştampilă“, spunea şi expertul în drept constituţional, George Damian, după cel de-al doilea tur de scrutin.
În acest moment, există deja un dosar deschis de Parchetul General, pentru împiedicarea dreptul la vot al românilor din străinătate. În acest dosar, cei vizaţi sunt premierul Ponta, foştii miniştri de Externe Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, dar şi alţi ambasadori şi consuli români din străinătate.
„Captivul unei frăţii mafiote“
Nici Liviu Dragnea nu s-a lăsat mai prejos şi a tras puţin covorul sub care stăteau ascunse mizerii ceva mai vechi, de la începutul anului 2009, atunci când PSD era condus de Mircea Geoană, sub stricta consiliere a lui Marian Vanghelie.
„Mircea Geoană este în continuare captivul unei frăţii mafiote care-i mai cuprinde pe Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc, Cătălin Voicu şi Dumitru Iliescu. Este frăţia mafiotă din cauza căreia am plecat de la Ministerul de Interne“, a spus Liviu Dragnea, apoi a dat câteva amănunte. „În dimineaţa zilei în care trebuia să depun jurământul, am fost chemat la Mircea Geoană în birou, unde se aflau Cătălin Voicu şi Dumitru Iliescu, pentru a-mi impune să fac nişte numiri în pofida tuturor avertizărilor de la instituţiile statului. Era vorba de numiri la Unitatea Militară 0962 şi pentru prim-adjunct la MAI. Eu am refuzat. A fost o discuţie foarte urâtă în care cei doi îi spuneau lui Mircea Geoană că nu acceptă ca înţelegerea lor să nu fie respectată“, a declarat Dragnea..
Mai exact, Liviu Dragnea vorbeşte despre cele 12 zile petrecute în fruntea Ministerului de Interne, la începutul anului 2009, atunci când PSD se afla la guvernare cu PDL. Însă iată cum îşi argumenta Dragnea demisia la vremea respectivă. „Nu pot asista tacit la diminuarea resurselor financiare ale MAI. Atât timp cât structurile ministerului nu sunt susţinute financiar, nu pot atinge ţintele asumate“, spunea atunci Dragnea, deşi presa a scris că preşedintele executiv al PSD ar fi demisionat după ce Vanghelie i-ar fi impus un om pentru şefia serviciului secret al MAI, celebrul „Doi şi un sfert“. Predecesorul lui Liviu Dragnea în fruntea MAI, Gabriel Oprea, demisionase şi el după numai trei săptămâni exact din aceleaşi motive. Oprea a demisIonat atunci şi din Guvern, şi din PSD, formând , apoi, UNPR, partid care a continuat guvernarea alături de PDL.
În aprilie 2010, preşedintele Traian Băsescu spunea: „Nimeni nu se întreabă de ce doi miniştri au plecat d ela Interne. Lumea uită mai ales de Dragnea, care a stat 7 zile ca ministru, după care a venit la mine, dându-mi explicaţia de ce îşi prezintă demisia“, a spus Băsescu. Întrebat de ce a demisionat Dragnea, Băsescu a spus că poate social-democratul va spune vreodată „în mod real“ de ce a renunţat la Interne.
„Camere în cabine de vot“
Mircea Geoană şi-a amintit şi de Congresul PSD din 2010, în care a pierdut partidul în faţa lui Ponta. „La congresul din 2010, Sebi Ghiţă a montat în cabinele de vot camere pentru a-i vedea pe acei oameni cum votează, iar lucrul acesta s-a făcut cu complictatea lui Liviu Dragnea“, a spus Mircea Geoană.