Libertatea lui Voiculescu se joacă marţi la Curtea de Apel

Omul de afaceri Dan Voiculescu, încarcerat în Penitenciarul Rahova, unde execută pedeapsa de 10 ani de închisoare primită în dosarul „ICA”, aşteaptă, marţi, cu sufletul la gură decizia din partea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti (CAB). Aceştia urmează să decidă dacă admit anularea pedepsei primită de şeful Antenelor.

Magistraţii Viorica Costiniu şi Dan Lupaşcu vor verifica două probleme reclamate de avocaţii lui Dan Voiculescu, repsectiv modul de constituire a completului de judecată şi o presupusă incompatibilitate a judecătorilor Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, cei care l-au trimis 10 ani în spatele gratiilor pe şeful Intact.

Repartizarea dosarului

Atât pe parcursul procesului, cât şi după sentinţa definitivă, avocaţii lui Dan Voiculescu au susţinut că judecătorii care au pronunţat condamnarea nu au fost repartizaţi în dosar conform prevederilor  legale. Mai exact, aceştia trebuiau să fie desemnaţi aleatoriu de sistemul informatic, lucru care, potrivit apărătorilor, nu s-ar fi întâmplat, ci au fost aleşi manual de către conducerea instanţei.

În acest sens, desemnarea celor doi magistraţi a fost reclamată şi la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, în urma verificărilor, a cons¬tatat că procedura a fost legal îndeplinită. „În urma verificărilor efectuate, prin rezoluţia din 11 august 2014, Inspecţia Judiciară a constatat legalitatea îndeplinirii procedurii de repartizare a dosarului, având în vedere aplicarea dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti”, arăta la acea dată CSM.

De fapt, dosarul lui Voiculescu a fost repartizat aleatoriu, atunci când a fost înregistrat iniţial pe rolul Curţii de Apel, şi a ajuns la completul format din judecătorii Stan Mustaţă şi Florică Duţă. Ulterior, după câteva termene, Stan Mustaţă a fost arestat pentru corupţie, iar Florică Duţă s-a pensionat.

Curtea de Apel a organizat concurs pentru ocuparea celor două posturi, concurs câştigat de judecătorii Camellia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, care au promovat astfel de la Tribunalul Bucureşti. Iar Colegiul de conducere al Curţii de Apel nu a făcut decât să-i repartizeze pe cei doi în completul „golit“ de predecesori, aceştia preluându-le şi dosarele aflate în lucru.

Incompatibilitatea

Un alt motiv de a contesta sentinţa definitivă a fost cel al incompatibilităţii. Avocaţii susţin că cei doi judecători au extins sechestrul aplicat pe averea lui Dan Voiculescu şi tot aceştia au şi respins, în timpul judecării procesului, contestaţia împotriva acestei măsuri. Motiv pentru care, în timpul procesului, au şi cerut recuzarea magistraţilor. Şi această cerere a fost însă respinsă de instanţă.

Avocaţii susţin că judecătorii care au dispus, în timpul procesului, instituirea sechestrului nu mai pot judeca şi fondul cauzei, întrucât s-ar fi antepronunţat în sensul vinovăţiei inculpaţilor, deci judecarea fondului ar trebui încredinţată unui alt complet.

Însă jurisprudenţa românească şi a CEDO nu vede un motiv de incompatibilitate când judecătorul care dispune sechestrul judecă şi fondul cauzei. Instituirea sechestrului văzut este doar ca o măsură asiguratorie că cel judecat nu-şi vinde proprietăţile până la finalizarea procesului. Dacă se dă soluţie de achitare, se ridică sechestrul, iar dacă se dă condamnare, se dispune confiscarea averii.

Eliberat dacă se admite cererea

În cazul în care cei doi magistraţi vor considera întemeiate solicitările avocaţilor, pot dispune anularea pedepsei şi trimiterea dosarului pentru a fi rejudecat în ultimul stadiu procesual, respectiv apelul. În acest caz, odată cu desfiinţarea condamnării se va anula şi mandatul de executare al pedepsei emis pe numele tuturor celor condamnaţi în acest dosar, aceştia urmând a fi eliberaţi. Decizia este definitivă şi nu poate fi atacată.

Din 8 august, ziua în care s-a pronunţat sentinţa în dosarul ICA, alţi doi condamnaţi din acest proces, Jean Cătălin Sandu şi Gheorghe Mencinicopschi, au făcut cereri similare celei formulate de Dan Voiculescu, dar au fost respinse. Un al treilea condamnat, Sorin Pantiş, aşteaptă şi el, tot azi, un verdict la cererea de anulare a pedepsei.

Cine sunt judecătorii din dosar 

Numele magistraţilor Viorica Costiniu şi Dan Lupaşcu sunt legate de mai multe scandaluri din ultimii ani. Viorica Costiniu este soţia fostului judecător Florin Costiniu, condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru corupţie, în dosarul fostului senator PSD Cătălin Voicu. Viorica Costiniu este cea care, în apel, a pronunţat pedepse grele de condamnare în dosarul transferurilor din fotbal, însă a făcut-o fără respectarea procedurilor legale, aşa încât, în recurs, Înalta Curte a fost nevoită să caseze sentinţa şi să dispună rejudecarea.

Tot Viorica Costiniu este cea care l-a eliberat din arest pe Sorin Ovidiu Vîntu şi tot ea a decis ca omul de afaceri Puiu Popoviciu să nu fie arestat într-un dosar al DNA.

Judecătorul Dan Lupaşcu a fost preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi al Curţii de Apel Bucureşti. Magistratul, considerat ca făcând parte din gruparea conservatoare, s-a remarcat prin mai multe declaraţii critice la adresa preşedintelui Traian Băsescu, despre care Dan Voiculescu spune că i-a instrumentat politic dosarul ICA. În 2009, Lupaşcu îi reproşa lui Băsescu faptul că „Justiţia merge din ce în ce mai prost şi, din păcate, în loc să o ajutaţi, dumneavoastră o înfundaţi mai adânc”.

Tot el este cel care a respins cererea procurorilor anticorupţie de a-l aresta pe Dumitru Dragomir, fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal.

Precedentul Dinel Staicu

Omul de afaceri Dinel Staicu a scăpat de închisoare în dosarul devalizării Băncii Internaţionale a Religiilor tot ca urmare a unei contestaţii în anulare. Era condamnat definitiv la 7 ani, dar trei judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti i-au anulat pedeapsa. Magistratele Liliana Bădescu, Dumitriţa Piciarcă şi Veronica Cîrstoiu au admis contestaţia în anulare a lui Dinel Staicu, care a invocat autoritatea lucrului judecat.

Concret, omul de afaceri a spus că a mai fost cercetat pentru această chestiune anterior condamnării, iar procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale. Cele trei judecătoare au interpretat NUP-ul dat de procurori ca autoritate de lucru judecat. Ulterior, s-a dovedit că judecătoarele au luat şpagă de la Dinel Staicu şi au fost trimise în judecată de procurorii DNA.

Potrivit rechizitoriului, în 22 februarie 2012, Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă au falsificat la redactare decizia penală, au desfiinţat ilegal trei hotărâri judecătoreşti de condamnare şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani închisoare emis pe numele lui Dinel Staicu. Procurorii acuză o mită de 1,5 milioane de euro pentru eliberarea lui Staicu.