Oficial de la Cotroceni: „A izola Rusia prezintă riscuri serioase”

Președintele Klaus Iohannis va participa, în perioada 12-14 februarie, la conferința de securitate de la Munchen, la care vor fi prezenți și premierul Rusiei, Dimitri Medvedev și secretarul de stat al SUA, John Kerry. Iohannis va conduce discuțiile în cadrul grupului în care se discută despre viitorul NATO, informează EVZ.
Pe agenda discuţiilor de la Munchen se află de altfel şi relaţia cu Rusia, a spus un oficial al Palatului Cotroceni care a dorit să-şi păstreze anonimatul. „Relaţii mai strânse sau ca în 2015?”, a explicat oficialul prezidenţial o posibilă abordare a discuţiilor. Vorbind despre relaţia cu Rusia, el a apreciat că: „Nu credem că soluția cea mai bună ar fi o izolare completă, dialogul pe paliere poate fi menținut (...) A izola Rusia prezintă riscuri serioase”.
Printre temele de discuţie cu Rusia ar fi situaţia din Siria, de exemplu. Totuşi, el a nuanţat, arătând că „în momentul de faţă nu se pune problema ridicării sancţiunilor”. În ceea ce priveşte situaţia din Moldova, preşedintele Nicolae Timofti urmează să facă o vizită în România în următoarele zile. „Sub nicio o formă chestiunea nu a dispărut de pe radarele noastre”, a spus oficialul de la Cotroceni.
Brexit și migrația, discutate la Bruxelles
Preşedintele Iohannis va mai aborda şi chestiuni de politică externă la reuniunea Consiliului European, care se va desfăşura la Bruxelles, în perioada 18-19 februarie. Pe agenda discuțiilor se află chestiunea migrației și posibila ieșire a Marii Britanii din UE, așa numitul Brexit.
În ceea ce priveşte migraţia, liderii UE sunt extrem de îngrijoraţi de faptul că fenomenul a continuat peste iarnă, într-un ritm de 2-3000 de persoane pe zi. „Există riscul să dispară Schengen, deşi este o prostie, nici un stat nu este capabil să-şi apere singur frontierele (...) Un studiu arată că, în următorii zece ani, costurile dispariţiei Schengen ar fi de 110 miliarde de euro”, a spus oficialul de la Cotroceni.
El a explicat că principala problemă o constituie refugiaţii care vin din Turcia şi intră imediat în apele teritoriale ale Greciei, de unde nu mai pot fi returnaţi. „Italia a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru că a împins bărcile în afara apelor teritoriale”, a explicat demnitarul român. În plus, el a arătat că sunt ţări care pur şi simplu refuză reprimirea azilanţii economici trimişi acasă de către UE. „Au fost mesaje: dacă îi trimiteţi înapoi îi împuşcăm sau îi băgăm la puşcărie”, a relatat oficialul de la Cotroceni dificultăţile repatrierii azilanţilor.
Printre problemele pe care Consiliul European le va trece în revistă se află: situaţia aşa-numitelor hot-spoturi din Grecia – unde refugiaţii trebuie amprentaţi şi urmează să fie verificată ţara de origine – precum şi stadiul înfiinţării viitoarei gărzi europene de coastă, dar probabil aceasta va deveni operaţională în 2017. În ceea ce privește Brexit-ul, în aceste zile se lucrează la un acord în patru puncte care să-i permită premierului David Cameron să liniștească opinia publică din țara sa, în perspectiva referendumului din 2017 privind apartenența la UE.