Referendum istoric: Scoţienii resping independenţa

Scoţia decide joi dacă va deveni independentă sau dacă va rămâne în componenţa Marii Britanii, în cadrul unui referendum a cărui miză a generat o dezbatere politică în rândul celor pasionaţi de istoria sa. Birourile de vot s-au deschis, joi dimineaţa, la ora 07.00 (09.00 ora României) pentru referendumul pe tema independenţei Scoţiei, un plebiscit istoric care ar putea conduce la destrămarea Marii Britanii şi la formarea unei noi ţări în Europa.

UPDATE 08:27 Alex Salmond îşi recunoaşte înfrângerea la referendumul pe tema independenţei Scoţiei

Liderul separatiştilor scoţieni Alex Salmond şi-a recunoscut, vineri, înfrângerea la referendumul organizat joi în Scoţia, în cadrul căruia majoritatea populaţiei a votat împotriva independenţei de Marea Britanie.

"Scoţia a decis, cu majoritate, să nu devină o ţară independentă", a declarat Salmond într-o intervenţie publică la Edinburgh, după publicarea rezultatelor aproape definitive ale referendumului de joi.

UPDATE 08:24 Scoţienii resping independenţa de Marea Britanie

Scoţienii au votat împotriva independenţei de Marea Britanie la referendumul organizat joi, potrivit cifrelor oficiale anunţate vineri şi citate de AFP.

După numărarea voturilor din 31 dintre cele 32 de circumscripţii, 1.914.187 de persoane au votat împotriva independenţei, ceea ce reprezintă mai mult decât cele 1.852.828 de voturi necesare pentru a obţine o victorie în acest referendum, potrivit datelor oficiale anunţate de BBC.

În procente, 55,42 la sută din populaţia Scoţiei a votat împotriva independenţei, iar 44,58 la sută în favoarea ei.

UPDATE 07:40 BBC anticipează respingerea referendumului pentru independenţă din Scoţia

După numărarea buletinelor din 26 ce circumscripţii, 54 la sută dintre alegători au votat împotriva independenţei, iar 46 la sută în favoarea acesteia.

La ora locală 05.15 (07.15 ora României), împotriva independenţei votaseră peste 1.397.000 de persoane, iar în favoarea ei peste 1.176.000.

Pentru a obţine victoria în acest referendum sunt necesare 1.852.828 de voturi.

BBC anticipează că pe baza rezultatelor declarate până în prezent, referendumul va fi respins cu 55 la sută din voturi la 45 la sută.

Această victorie va fi, în acest caz, cu trei puncte procentuale peste cea anticipată de ultimele sondaje de opinie.

UPDATE 06:52 Independenţa Scoţiei, respinsă de 52 la sută din populaţie, potrivit rezultatelor parţiale

Aceste rezultate au venit cu întârziere din cauza ratei de participare de peste 80 la sută în unele circumscripţii.

Din cele zece circumscripţii în care s-a efectuat numărătoare, opt au respins referendumul, în timp ce două s-au pronunţat în favoarea lui.

John Curtice, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Strathclyde, a declarat pentru BBC că "dovada că tabăra NU este pe cale să câştige sunt pe cale să apară".

"În acelaşi timp, începem să vedem un succes al respingerii referendumului care este departe de a fi atât de important precum se aşteptau ei atunci când a fost anunţat referendumul, în urmă cu 18 luni, sau în orice caz faţă de ceea ce estimau în urmă cu două luni", a adăugat el.

UPDATE 01:04 Aproximativ 54% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei - exit-poll

Majoritatea scoţienilor au votat în favoarea rămânerii Scoţiei în cadrul Marii Britanii, anunţă un sondaj al YouGov realizat la ieşirea din secţiile de votare, relatează BBC.

Aproximativ 54% dintre locuitorii Scoţiei au respins proclamarea independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce 46% s-au pronunţat pentru, anunţă YouGov.

UPDATE 00:36 Birourile de vot s-au închis în Scoţia

Birourile de vot s-au închis joi seara, la ora locală 22.00 (00.00, ora României) pentru referendumul privind independenţa Scoţiei, o consultare istorică al cărei rezultat va fi anunţat vineri dimineaţa şi care ar putea conduce la destrămarea Marii Britanii, relatează AFP.

De la Glasgow la Edinburgh, aproape 80% din cei 4.285.323 de alegători înscrişi în liste, potrivit ultimelor estimări, s-au prezentat la urne pentru a răspunde la întrebarea: "Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?", şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

Peste 600.000 de scoţieni au votat deja prin corespondenţă.

"A fost o zi foarte încărcată", a declarat pentru AFP Peter Macvean, un responsabil din cadrul unui birou de vot de la Edinburgh. "Oamenii erau foarte motivaţi", a adăugat el.

Cu o oră înainte de închiderea birourilor de vot, alegătorii continuau să vină pentru a-şi exprima opţiunea.

Cele 2.600 de birouri de vot deschise într-un teritoriu care reprezintă o treime din suprafaţa Marii Britanii trebuie de-acum să înceapă numărarea voturilor.

Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut.

Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

UPDATE 21:14 Exit-poll nedefinitiv: 51% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei

Cincizeci şi unu la sută dintre alegătorii din Scoţia se pronunţă împotriva independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce tabăra secesionistă are o cotă de 49 la sută, conform unui sondaj de tip exit-poll nedefinitiv, prezentat de Reuters înainte de închiderea secţiilor de votare.

UPDATE 17:40 Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil lui Edward Snowden

Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil fostului consultant al NSA (Agenţia naţională de securitate din SUA), Edward Snowden, relatează site-ul ibtimes.co.uk.

UPDATE 16:50 Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum - studiu

Rata de participare la referendumul de joi privind independenţa Scoţiei ar urma să fie deosebit de mare, dar pentru a înregistra un record absolut ar trebui să depăşească cele 97,6 de procente înregistrate în Noua Zeelandă în 1946, potrivit unei analize a Universităţii Reading.

Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum, se arată în analiza profesorului Alan Renwick, publicată pe blogul Departamentului de politică şi relaţii internaţionale al Universităţii Reading, care prezintă mai multe puncte de comparaţie.

Cea mai mare prezenţă la un plebiscit organizat exclusiv în Scoţia a fost înregistrată la referendumul din 1979, cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene, când 63,6 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne.

La alegerile generale din Regatul Unit din 1950, au participat 80,9 la sută dintre scoţieni, aceasta fiind cea mai mare participare înregistrată în Scoţia.

Cea mai mare rată de participare la un referendum din Regatul Unit a fost înregistrată în 1998, în Irlanda de Nord, când 81,1 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne. Pe de altă parte, cea mai mare rată de participare la un vot din Regatul Unit, de 84 la sută, s-a înregistrat la alegerile generale din 1950.

Recordul de participare la un referendum european după 1970 a fost stabilit în 2003, la votul privind aderarea Maltei la UE, când 90,9 la sută dintre cetăţeni s-au prezentat la urne.

Cea mai mare participare la un referendum unde prezenţa nu este obligatorie a fost în 1995, la votul privind independenţa Quebecului, de 93,5 la sută.

La alegerile din Nauru din 2013 au participat 96,9 la sută dintre electori, aceasta fiind cea mai mare prezenţă la un vot naţional într-o democraţie după anul 2000. La alegerile generale din Noua Zeelandă din 1946 au participat 97,6 la sută dintre alegători, aceasta fiind cea mai mare rată de participare la un vot naţional într-o democraţie după 1945.

UPDATE 14:18 Ţările care şi-au proclamat independenţa faţă de britanici

Scoţia, în cazul unei victorii a taberei care susţine independenţa în referendumul de joi, se va alătura unei lungi liste de state care s-au eliberat de britanici, relatează site-ul american Global Post, care prezintă o hartă cu toate statele care au făcut parte din Imperiu.

Statele Unite, în 1776, şi Irlanda, în 1916, sunt primele care şi-au proclamat independenţa. Au urmat Egiptul (1922), Canada, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă (1931) şi Irakul (1932). Iordania (1946), India şi Pakistanul (1947), Myanmar şi Sri Lanka (1948) şi Malaysia şi Ghana (1949) au constituit următorul val de ţări care au devenit independente.

Această mişcare de emancipare a continuat atât în Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi în America Centrală şi Oceania în anii '60-'70, iar Zimbabwe şi Vanatu (1980), Belize şi Antigua and Barbuda (1981), St Kitts and Nevis (1983) şi Brunei (1984) sunt ultimele state care au devenit independente în prima jumătate a anilor '80.

UPDATE 13:50 Vremea ar putea întârzia anunţarea rezultatelor referendumului din Scoţia

Vremea ar putea determina întârzieri în anunţarea rezultatelor referendumului pe tema indepedenţei care are loc joi în Scoţia, deoarece există zone izolate de unde buletinele vor fi aduse cu elicoptere sau ambarcaţiuni, relatează BBC News Online.

Scoţia are zone izolate, astfel încât vremea şi factorul geografic pot juca un rol important în calcularea rezultatelor referendumului.

Buletinele de vot din insulele Argyll şi Bute, unde o treime din populaţie trăieşte în sate care au mai mult de 1.000 de locuitori, vor fi aduse cu elicopterele la centrul din Lochgilphead, unde se vor număra voturile. Alte zone se bazează pe transportul urnelor cu bărcile.

Dar vremea nefavorabilă ar putea întârzia primirea buletinelor de vot pentru numărătoare şi, prin urmare, ar putea întârzia rezultatele finale.

Şi rata de participare ar putea influenţa numărătoarea voturilor. Peste 4,2 milioane de persoane s-au înregistrat pentru a vota în cadrul acestui referendum, acesta fiind cel mai numeros electorat înregistrat vreodată în Scoţia.

Ofiţerii care vor număra voturile au pus în funcţiune măsuri speciale pentru a reduce cozile de aşteptare de la cele 5.579 de secţii de votare.

UPDATE 12:24 Personalităţi scoţiene care votează pro sau contra independenţei faţă de Marea Britanie

Pro-independenţă

  • Liz Lochhead, poet şi dramaturg: Aproape fiecare scriitor sau artist contemporan, tânăr sau bătrân, pe care îl cunosc a declarat că va spune un mare DA la întrebarea Ar trebui ca Scoţia să fie o ţară independentă?...Există o dorinţă puternică spre autonomia politică şi culturală. O dorinţă de a creşte şi de a ne asuma responsabilitatea pentru noi înşine.
  • Irvine Welsh, scriitoare: Cred că Scoţia este în pragul unor lucruri minunate. Începe de fapt să se realizeze pe sine. Dezbaterea naţionalistă pare să fi devenit mult mai matură. Cele două ţări au ales drumuri diferite, deci independenţa pare inevitabilă.
  • Sean Connery, actor: Campania "DA" s-a concentrat pe o viziune pozitivă asupra Scoţiei. Are la bază tendinţa de includere, egalitate şi acea valoare democratică autentică potrivit căreia poporul Scoţiei este paznicul perfect al propriului viitor.

Contra-independenţă

  • Alex Ferguson, fost manager în fotbal: Opt sute de mii de scoţieni lucrează, ca şi mine, în alte părţi ale Regatului Unit. Nu trăim într-o ţară străină; suntem doar într-o altă parte a familiei Marii Britanii. Scoţieni care trăiesc în afara Scoţiei dar înăuntrul Marii Britanii ar putea să nu primească dreptul la vot la acest referendum, dar avem o voce şi ne pasă foarte mult de ţara noastră.
  • Susan Boyle, cântăreaţă: Sunt o scoţiancă mândră şi independentă, pasionată de moştenirea şi de ţara mea. Dar nu sunt o naţionalistă.
  • Joanne K Rowling, scriitoareReticenţa mea în a fi de acord cu independenţa nu are nimic de-a face cu lipsa de încredere în oamenii remarcabili ai Scoţiei sau în realizările sale. Adevărul simplu este că Scoţia este supusă aceloraşi presiuni din secolul 21 ca şi restul lumii. Trebuie să participe la aceeaşi competiţie a pieţelor globale, să se apere de aceleaşi ameninţări şi să navigheze prin ceea ce pare în continuare o recuperare economică fragilă.

UPDATE 09:00 Birourile de vot s-au deschis

De la Glasgow la Edinburgh, alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea: "Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?", şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

În total, 4,29 de milioane de alegători - dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă - sunt chemaţi la urne, în timp ce se aşteaptă o participare masivă, de 80 la sută.

Într-un birou de vot din Edinburgh, Peter Macvean, unul dintre responsabilii de procesul de vot, anticipează chiar o rată de participare de 90 la sută.

"Este o zi foarte specială, aşa ceva se întâmplă o dată în viaţă", a declarat el, în timp ce îşi făceau apariţia primii alegători.

Secţiile de votare se vor închide joi seara, la ora 22.00 (24.00 ora României), iar rezultatele vor fi anunţate vineri dimineaţa.

După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii, o treime din suprafaţa sa şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut. Prin urmare, o minoritate va decide viitorul entităţii formate din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

UPDATE 07:40 Scoţia decide joi dacă va deveni sau nu independentă

Cele 2.600 de birouri de vot scoţiene îşi deschid uşile la ora locală 07.00 (09.00 ora României) şi se închid la 22.00 (24.00 ora României). Primele rezultate sunt aşteptate vineri dimineaţă.

Cei 4,29 milioane de alegători - dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă - sunt chemaţi la urne şi este aşteptată o participare masivă, de ordinul a 80 la sută din populaţie.

Nimeni nu vrea să rămână tăcut atunci când este în joc viitorul Scoţiei şi scrutinul se anunţă strâns.

După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

Această independenţă, "să o facem!", a declarat liderul separatiştilor, premierul scoţian Alex Salmond, într-o scrisoare solemnă publicată de presă miercuri.

"Este o ocazie unică în viaţă, să o prindem cu amândouă mâinile", a insistat el, în strigăte de "Da, putem" ale unei mulţimi entuziasmate în timpul unui miting la Perth, în cursul serii.

"Dacă aveţi cea mai mică îndoială, nu o transformaţi în vot pentru da", a replicat liderul campaniei de respingere a referendumului, fostul ministru britanic de finanţe Alistair Darling, la Glasgow.

"Să ameninţi scoţienii cu sfârşitul lumii nu serveşte la nimic", apreciază Ali Durrani, student la drept pakistanez la Edinburgh, care ar putea participa la vot ca toţi rezidenţii de origine străină din Scoţia. "Pakistanul, atunci când şi-a obţinut independenţa în 1947, nu avea nimic: nici serviciu public, nici armată. Să lăsăm o şansă independenţei".

Londra a promis să lanseze procesul de delegare a mai multor competenţe în domeniile bugetar şi social către Edinburgh, care dispune de propriul Parlament şi de un Guven regional din 1999, încă din ziua următoare votului, în cazul respingerii referendumului.

Dacă Scoţia alege independenţa, va fi sfârşitul unei alianţe ce datează din 1707. Aceasta ar putea marca şi soarta premierului britanic David Cameron, care a calificat miercuri drept "tragedie" scenariul unei sciziuni.

În schimb, Alex Salmond ar urma să iasă învingător din scrutin indiferent de rezultatul acestuia. În cazul în care câştigă tabăra care susţine aprobarea referendumuui, el se va putea erija în erou al indepedenţei. Dacă nu, va obţine o autonomie sporită.

În ceea priveşte Scoţia, "indiferent dacă va fi da sau nu, (ea) nu va mai fi niciodată la fel", anticipează cotidianul scoţian The Herald.

ANALIZĂ: Consecinţele economice şi politice ale unei independenţe a Scoţiei

Numeroase întrebări de ordin economic, politic şi diplomatic despre viitorul unei eventuale Scoţii independente au apărut înaintea referendumului de joi, în timp ce sondajele de opinie anticipează un scor strâns între susţinătorii şi opozanţii independenţei.

Într-o primă fază, un vot în favoarea independenţei nu se va materializa în schimbări spectaculoase, dar va marca începerea unor negocieri complexe de dobândire a independenţei efective a regiunii nordice a Marii Britanii, fixată pentru 24 martie 2016 de către Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Salmond.

Între timp, problemele legate de economie sunt cele care stârnesc cele mai multe comentarii.Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

ANALIZĂ: Referendum istoric pe tema independenţei Scoţiei

Scoţienii au ocazia istorică, joi, să-şi recapete independenţa pierdută acum trei secole, printr-un referendum ce ar putea provoca o formidabilă undă de şoc, o victorie a susţinătorilor independenţei putând conduce la destrămarea Marii Britanii şi încurajarea naţionaliştilor în Europa.

Miza este considerabilă. Suspansul copleşitor. Mobilizarea extremă.

La sfârşitul campaniei, sondajele mizează pe rezultate foarte strânse. După ce a dominat timp de doi ani, tabăra unioniştilor este urmată îndeaproape de susţinătorii independenţei, înregistrând un avans mediu de două puncte procentuale, situat în interiorul marjei de eroare.

CRONOLOGIE: Lungul drum pe care Scoţia l-a parcurs până la referendumul asupra independenţei

Scoţia şi-ar putea redobândi independenţa pe care a pierdut-o în urmă cu trei secole, în urma referendumului de joi, relatează AFP, care prezintă 12 date ce pot permite înţelegerea drumului pe care Scoţia l-a parcurs către acest scrutin.

2 noiembrie 1967: ascensiunea spectaculoasă a formaţiunii separatiste Scottish National Party (SNP), până atunci marginală, într-un scrutin parţial la Hamilton, propulsează problema independenţei scoţiene pe scena naţională.

1 martie 1979: eşecul unui referendum cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene. O proporţie de 51,6 la sută dintre scoţieni a votat "pentru", dar această tabără reprezenta doar 32,9% din alegătorii înscrişi, sub pragul prevăzut de 40%.

1 mai 1997: după 18 ani de guvernare conservatoare la Westminster, extrem de nepopulară în Scoţia, Partidul Laburist revine la conducerea ţării. Premierul Tony Blair promite un nou referendum asupra descentralizării, cu speranţa de a obţine un parteneriat regional majoritar laburist.

11 septembrie 1997: al doilea referendum cu privire la transferul unor puteri. De această dată tabăra "da" obţine o victorie cu 74,3% din voturi. A doua întrebare, care obţine şi ea o majoritate de voturi favorabile (63,5%), vizează transferul diverselor puteri fiscale Parlamentului regional.

12 mai 1999: regina Elizabeth II deschide în mod oficial Parlamentul regional, alcătuit din 129 de membri, în Sala adunării generale a Bisericii Scoţiei, la Edinburgh. Transferul puterilor către Parlamentul regional, dominat de o coaliţie a laburiştilor şi liberal-democraţilor, intră în vigoare la 1 iulie.

3 mai 2007: după a doua coaliţie între laburişti şi "Lib-Dem" în 2003, SNP preia frâiele Parlamentului, cu 47 de mandate, faţă de cele 46 ale Partidului Laburist. Alex Salmond este desemnat premier. SNP, care nu are o majoritate absolută, se abţine să exercite presiuni în vederea organizării unui referendum asupra independenţei Scoţiei.

5 mai 2011: SNP obţine 69 de mandate în alegeri şi îşi asigură majoritatea absolută în Parlamentul din Holyrood. Alex Salmond face campanie pentru a obţine un referendum asupra independenţei, cu care David Cameron este, într-un final, de acord.

- 15 octombrie 2012: executivele britanic şi scoţian semnează Acordul de la Edinburgh asupra termenilor referendumului de independenţă.

- 24 ianuarie 2013: Comisia electorală independentă optează pentru întrebarea "Scoţia trebuie să fie o ţară independentă?".

- 26 noiembrie 2013: Guvernul scoţian îşi prezintă Cartea Albă a independenţei. Intitulat "Viitorul Scoţiei: ghidul dumneavoastră pentru o Scoţie independentă", acest document de 649 de pagini prezintă poziţia separatistă asupra tuturor punctelor de impact, de la monedă la monarhie, inclusiv domeniul nuclear sau petrolul de la Marea Nordului.

- 7 septembrie 2014: tabăra care susţine independenţa se clasează pentru prima dată pe primul loc într-un sondaj YouGov, cu 47% opinii favorabile, în timp ce susţinătorii menţinerii Scoţiei în interiorul Marii Britanii obţin 45%.

18 septembrie 2014: peste patru milioane de alegători în vârstă de peste 16 ani sunt invitaţi la urne. Zeci de mii de rezidenţi scoţieni nu au aşteptat această dată şi au votat prin corespondenţă.