Românii și ucrainenii ar putea beneficia de micul trafic de frontieră

Aproximativ două milioane de persoane din România și Ucraina ar putea beneficia de aplicarea prevederilor Acordului privind micul trafic de frontieră între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei semnat joi la Kiev din partea română de premierul Victor Ponta și din partea ucraineană de premierul Arsenii Iațeniuk, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

"Textul Acordului fusese semnat ad referendum de ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, și omologul său ucrainean, Andrii Deșcița, la 1 aprilie 2014, în marja reuniunii NATO-Ucraina desfășurate la Bruxelles. Intrarea în vigoare a acestui acord va aduce beneficii palpabile pentru cetățenii României și Ucrainei din zonele limitrofe frontierei comune, inclusiv pentru etnicii români din Ucraina și cei ucraineni din România. Aceștia vor putea traversa mai ușor frontiera comună, fără viză, în baza permisului de mic trafic", potrivit comunicatului.

Textul Acordului reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depășească 3 luni de ședere neîntreruptă.

"Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km. În baza unor estimări generale, se apreciază că aproximativ două milioane de persoane din România si Ucraina ar putea beneficia de aplicarea prevederilor Acordului", precizează sursa citată.

De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puțin trei ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. "Acestor persoane li se adaugă și soțul/ soția, copiii minori sau majori aflați în întreținere (inclusiv adoptați), chiar dacă aceștia locuiesc de mai puțin de trei ani în zona de frontieră", potrivit aceleiași surse.

Potrivit procedurii de aplicare a Acordului, permisul de mic trafic de frontieră "este eliberat de autoritățile competente ale României sau Ucrainei (menționate în anexa nr. 3 la Acord) în maxim 60 de zile de la primirea cererii însoțită de toate documentele necesare".

"Aceste persoane trebuie să dovedească că sunt în posesia unui pașaport valabil; locuiesc, în mod legal, de cel puțin trei ani în zona de frontieră; au motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei româno-ucrainene, nu prezintă o amenințare pentru ordinea publică, siguranța națională, sănătatea publică sau relațiile internaționale ale României, respectiv Ucrainei sau ale oricărui stat membru UE; nu fac obiectul unei expulzări sau a unei interdicții. Pentru eliberarea permiselor de mic trafic nu se percep taxe. Permisul este valabil pentru o perioadă de la doi la cinci ani, fără a putea depăși durata de valabilitate a pașaportului titularului", potrivit aceleiași proceduri citată în comunicatul Guvernului.

Totodată, persoanele care beneficiază de prevederile Acordului se supun controlului de frontieră asemeni oricărei alte persoane, însă autoritățile de frontieră nu vor aplica ștampile de intrare sau ieșire pe permisele de mic trafic.

"Alături de permisul de mic trafic, persoana care beneficiază de prevederile Acordului trebuie să fie în posesia unui pașaport valabil. Autoritățile de frontieră ale României sau Ucrainei au dreptul să refuze intrarea sau să reducă termenul de ședere pe teritoriul statului lor a persoanelor care beneficiază de dispozițiile acordului. Pe durata șederii pe teritoriul României a persoanelor din Ucraina care beneficiază de prevederile Acordului și pe teritoriul Ucrainei a persoanelor din România care beneficiază de prevederile Acordului, acestea trebuie să respecte legislația României, respectiv a Ucrainei", potrivit aceleiași surse.

Acordul mai prevede de asemenea că fiecare Parte Contractantă va deschide o nouă misiune consulară pe teritoriul celeilalte Părți Contractante, pe bază de reciprocitate, urmând ca locația precisă a acestor misiuni consulare să fie comunicată celeilalte Părți Contractante pe cale diplomatică.