Tăriceanu: Parteneriatul propus de Iohannis Parlamentului s-a transformat într-o critică fără menajamente

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, spune că după votul din Senat în cazul Vosganian, parteneriatul propus Parlamentului de președintele Klaus Iohannis ''s-a transformat într-o critică fără menajamente față de opinia exprimată de majoritatea senatorilor''.
Tăriceanu a răspuns, printr-un comunicat de presă remis sâmbătă, criticilor formulate de șeful statului și de procurorul general, Tiberiu Nițu, în ceea ce privește avizul negativ dat de senatori în cazul cererii procurorilor pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian în dosarul Romgaz.
''Votul privitor la dosarul Vosganian, exprimat în urmă cu două zile în plenul Senatului de o majoritate semnificativă, la care au aderat senatori din toate grupurile parlamentare, a generat o serie de reacții critice la care mă văd obligat să răspund, mai ales că ele vin dinspre Președintele României și dinspre Procurorul General, iar natura acestor critici pune sub semnul întrebării capacitatea Senatului de a discerne într-o problemă extrem de serioasă și gravă'', spune Tăriceanu în comunicat.
El amintește că nu mai departe de luni, 9 februarie, președintele Iohannis declara în plenul Camerelor reunite că ''își dorește un Parlament puternic'' și că ''parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației''.
''După votul din Senat, parteneriatul propus de Președinte pentru restabilirea încrederii s-a transformat într-o critică fără menajamente față de opinia exprimată de majoritatea senatorilor.
În primii ani de după revoluție, cuvântul 'reformă' devenise un fetiș folosit la tot pasul de foarte mulți politicieni și personalizat conform unor interese personale, de grup, de partid etc. Acum, 'schimbarea' pare să fi luat locul 'reformei'. Împărtășesc opinia domnului președinte privind necesitatea unei schimbări cerute de electorat cu ocazia alegerilor prezidențiale dar, înainte de a purcede la schimbare, este absolut necesar să definim reperele acestei schimbări.
Dacă ar fi să ne ghidăm după ceea ce a spus luni domnul Președinte, dar mai ales după criticile deschise ale Președintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degrabă în realitate o continuare a politicii inițiate de fostul președinte potrivit căreia instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie să se conformeze direcțiilor propuse de Cotroceni'', menționează Tăriceanu.
El adaugă că această interpretare i-a fost întărită și de faptul că ''criticile de ieri au fost continuate azi cu aceeași asprime'', chiar dacă ele au fost mascate prin circumscrierea lor în lupta cu corupția.
''În realitate, dosarul instrumentat de Procuratura Generală și pentru care s-a cerut votul Senatului nu se referă la presupuse fapte de corupție ale unui senator, ci pune în discuție o decizie politică a unui ministru în funcție, concretizată printr-o hotărâre de Guvern. De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, așa cum își dorea și Președintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potențial și a Președintelui) și a oricărei autorități publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori'', subliniază Tăriceanu.
Președintele Senatului opinează că un asemenea precedent devenea periculos ''pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor''.
''Această concluzie mi-a fost întărită și de intervenția neavenită a Procurorului General, Tiberiu Nițu, care, prin cele spuse: 'Această atitudine a Senatului României de a nu da curs pentru a doua oară unei cereri de ridicare a imunității în cazul aceluiași senator poate fi interpretată și ca un semnal de neîncredere a Parlamentului în puterea judiciară, lucru nepermis într-un stat de drept, într-o țară membră a Uniunii Europene', aduce o gravă atingere principiului separației puterilor în stat și reprezintă un atac nepermis la adresa Senatului'', spune Tăriceanu.
Potrivit acestuia, CSM ar trebui să sesizeze Inspecția Judiciară în acest caz, așa cum o face și atunci când unii politicieni critică nepermis puterea judecătorească.
''După alegerile de anul trecut mi-am propus să mă abțin de la orice critică la adresa Președintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi în niciun caz o critică la adresa Președintelui. El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de Președinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituții fundamentale a democrației în arhitectura constituțională și să subliniez poziția sa independentă și legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu și nu într-un caz particular'', se mai arată în comunicatul președintelui Senatului.