VIDEO Iohannis: Am decis să sesizez CCR cu privire la OUG referitoare la modificarea Codurilor penale

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că va sesiza CCR în legătură cu OUG privind modificarea Codurilor penale, informează AGERPRES.

"În chestiunea OUG am decis să sesizez CCR", a spus șeful statului.
El a arătat că sesizarea vizează conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și sistemul de justiție și Parlament, pe de altă parte.
Președintele Iohannis a precizat că sesizarea a plecat către CCR.
Potrivit Administrației Prezidențiale, în cererea transmisă CCR se arată că, prin adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale, ''Guvernul și-a exercitat competența de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituțional privind delegarea legislativă''.
''La data de 31 ianuarie, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 1 februarie 2017). Solicităm Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvern, pe de o parte, și Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, conflict născut ca urmare a deciziei Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Apreciem că suntem în prezența unei situații juridice conflictuale a cărei naștere rezidă în mod direct în textul Constituției. Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență Guvernul și-a exercitat competența de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituțional privind delegarea legislativă'', se arată în motivele cererii.
Președintele subliniază că, potrivit jurisprudenței Curții, conflictele juridice de natură constituțională nu se limitează numai la conflictele de competență, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituționale, ci vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției (Decizia nr. 901/2009, Decizia nr. 1525/2010).
Totodată, arată el, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, în timp ce Guvernul poate emite ordonanțe pe baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament și poate emite ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.
''În sistemul constituțional românesc, Parlamentul dispune de plenitudine de competență în materie de legiferare, în timp ce Guvernul exercită această competență delegată numai în condițiile strict prevăzute de Constituție. Per a contrario, ori de câte ori Guvernul emite ordonanțe cu încălcarea normelor constituționale își exercită abuziv competența de legiferare. (...) Formal, legiuitorul delegat nu poate interveni decât dacă se află în prezența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și pentru care trebuie să furnizeze motivația urgenței în cuprinsul respectivei ordonanțe de urgență'', se mai arată în sesizare.
Iohannis precizează că respectarea limitelor impuse competenței Guvernului în emiterea unei OUG se realizează prin raportarea a trei elemente — situația extraordinară, urgența reglementării și motivarea urgenței, la realitatea concretă care a generat emiterea actului de legislație delegată.
''Or, din analiza conținutului preambulului OUG nr. 13/2017 nu rezultă existența elementelor de drept și de fapt ale situației extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru toate situațiile legislative cuprinse în conținutul ordonanței de urgență. Acest aspect este, de altfel, semnalat și prin avizul nr. 61/31.01.2017 emis de Consiliul Legislativ. Punerea de acord a unor dispoziții din Codul penal, respectiv din Codul de procedură penală, declarate neconstituționale, cu deciziile instanței constituționale reprezintă principala justificare a emiterii ordonanței de urgență. Aceasta reprezintă o necesitate de necontestat, nu însă și o situație imprevizibilă, care s-ar abate de la regulile sau așteptările obișnuite, de natură să pericliteze interesul public și să justifice constrângerea Guvernului de a acționa prin ordonanță de urgență și de a se substitui astfel în competența generală de legiferare a Parlamentului'', subliniază șeful statului.
În opinia acestuia, ''prin adoptarea ordonanței de urgență, al cărei conținut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe care Constituția nu i le conferă''.
Președintele Iohannis arată că "inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență''.
''A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și — ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice — în orice domeniu. (...). Delegarea legislativă nu poate conferi Guvernului o competență generală de legiferare, de care nu dispune decât Parlamentul'', punctează el.
Iohannis arată că la 18 ianuarie Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și l-a transmis Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare. El precizează că în perioada 9 — 31 ianuarie, cele două Camere ale Parlamentului au fost convocate în sesiune extraordinară și, prin urmare, la data declanșării procedurii de consultare publică asupra proiectului de act normativ menționat, Parlamentul se afla în activitate.
''De aceea, motivarea din cuprinsul preambulului OUG nr. 13/2017—potrivit căreia o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură legislativă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative — este neîntemeiată, întrucât proiectul de act normativ putea fi adoptat de Parlament chiar în acest interval scurt de timp, în procedură de urgență. Subliniem că Parlamentul, înțelegând necesitatea reglementării cu maximă celeritate a unor acte normative deosebit de importante, a adoptat în trecut legi, în intervale de timp deosebit de scurte. În acest sens menționăm Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care, promovată prin inițiativă parlamentară, a parcurs, de la momentul depunerii în Parlament și până la adoptare, un interval de timp de 15 zile'', se menționează în sesizare.
Șeful statului mai spune că prin faptul că aceasta intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I, care urmează să intre în vigoare în 10 zile de la acest moment, nașterea conflictului juridic de natură constituțională este fără echivoc.
''Delegarea legislativă este un instrument constituțional ce are drept scop strict reglementarea acelor situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată și care trebuie temeinic justificate. Însă, aceasta nu poate fi exercitată arbitrar, justificată formal ca un simplu act de putere ce se întemeiază pe dispozițiile constituționale ce permit Guvernului să adopte ordonanțe de urgență. Expresie a principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, proiectele anumitor acte normative, cum sunt și ordonanțele de urgență, trebuie să fie avizate de unele autorități și instituții publice. (...) În cazul inițiativelor legislative ce vizează activitatea autorității judecătorești, potrivit art. 38 din Legea nr. 317/2004, plenul Consiliului Superior al Magistraturii are competența de a aviza aceste proiecte de acte normative, competență ce își are izvorul în textul constituțional'', potrivit șefului statului.
Iohannis amintește că la 31 ianuarie Ministerul Justiției a transmis către CSM, spre avizare, proiectul de ordonanță de urgență, iar în seara aceleiași zile, Guvernul a adoptat-o și imediat a publicat-o în Monitorul Oficial, deși CSM a făcut public faptul că plenul se va reuni în ședință în dimineața zilei următoare.
''Nimeni nu pune la îndoială dreptul inițiatorului de a promova un act normativ, însă, procedând într-o asemenea manieră, Guvernul a împiedicat CSM să realizeze o atribuție constituțională. Decizia Guvernului de a adopta OUG nr. 13/2017 fără avizul CSM denotă o conduită neloială față de Constituție și a afectat buna funcționare a unei alte autorități publice constituționale. Dintr-o altă perspectivă, învederăm Curții Constituționale că intenția Guvernului de a promova prin ordonanță de urgență modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală a dat naștere unor puternice reacții critice din partea societății civile, încă din momentul aflării acesteia. Aceste opinii converg către ideea că intervențiile legislative preconizate nu sunt oportune și vin în contradicție cu principiile democratice ale statului de drept'', subliniază președintele.
Iohannis mai amintește că la 24 ianuarie a inițiat procedura de organizare a unui referendum de interes național pe tema: continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice și că a solicitat consultarea Parlamentului care are un termen de 20 de zile pentru a formula un punct de vedere.
''Menționăm că, până la această dată, Parlamentul nu a transmis acest punct de vedere. În contextul iminenței exercitării în mod direct a suveranității naționale de către corpul electoral prin referendum și în condițiile în care autoritățile publice, inclusiv Guvernul, sunt obligate să ia în considerare și să identifice modalitățile de punere în practică a voinței exprimate de popor, decizia Guvernului de a adopta OUG nr. 13/2017 reprezintă o conduită abuzivă a acestuia, ce urmărește obținerea unor efecte penale mai favorabile înainte ca poporul să aibă posibilitatea să se exprime. De asemenea, prin efectele sale, acțiunea Guvernului (...) golește de conținut și punctul de vedere al Parlamentului pe care acesta trebuie să-l exprime potrivit art. 90 din Constituție'', mai spune șeful statului.
Astfel, Iohannis cere CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, determinat de decizia Guvernului de adopta OUG nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală cu depășirea competențelor stabilite de Legea fundamentală.
De asemenea, șeful statului cere CCR să constate că OUG a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituționale și, în consecință, să dispună măsurile necesare ''restabilirii ordinii constituționale în sensul lipsirii de efecte a actului normativ''.