Cumpătarea înseamnă să știi ce vrei dar și unde să te oprești
Săptămâna trecută am vorbit despre cele două fețe ale tuturor lucrurilor și am promis că o să ne oprim asupra felului în care ne folosim de iubirea, înțelepciunea și puterea noastră ca să facem atât cât ține de noi în fiecare situație. Tot ce depășește limitele noastre este întotdeauna desăvârșit de energia care “pretutindenea este și toate le împlinește”. Dar este vorba despre un flux, despre o vibrație și o stare în care trebuie să fim pentru ca acest ciclu să funcționeze. Noi săvârșim, iar Dumnezeu desăvârșește. Pur și simplu trebuie să ne armonizăm cu energia și înțelepciunea divină în tot ceea ce facem. Eu o numesc cumpătare. Adică arta de a ști mereu cât ține de tine și cât trebuie să-L lași pe Dumnezeu să lucreze în toate aspectele vieții tale conștiente.
De obicei ajungem în tot felul de situații limită tocmai datorită acestei lipse de cumpătare sau înțelepciune și trezvie în ceea ce facem. Mai ales atunci când suntem tineri avem tendința de a crede că puterea noastră de a ne pune în aplicare planurile este nelimitată.
Începe cu pași mici, dar siguri, continuă cu eforturi și salturi tot mai riscante și vei ajunge în final campion. Practic munca asiduă și determinată atrage energia necesară pentru a putea performa. Dar procesul implică și un antrenor bun, o echipă bună și condiții de tot felul. Perseverența constructivă duce la excelență. Exact la fel cum cea distructivă duce la eșec sau chiar la năruirea unei vieți de om. Atunci când intri în cercuri vicioase limitative sau te aventurezi în inițiative personale doar din ambiție, ai toate șansele ca eșecul tău să fie unul dramatic. Cumpătarea înseamnă să știi ce vrei, dar și unde să te oprești. Să știi mereu ce ai de făcut, cât ai făcut bine sau rău și să ceri și accepți sprijin direct sau indirect de la ceilalți. Nu ai cum să ajungi la potențial maxim doar prin eforturile tale. Iar dacă forțezi, clachezi. La fel cum trebuie să ții cont mereu și de toți cei implicați.
Atunci când ai obiective clar stabilite mai rămâne doar să folosești toate mijloacele bune și sănătoase care îți stau la dispoziție pentru îndeplinirea lor. Nu poți face binele prin mijloace nepotrivite sau cu forța. Nu poți nedreptăți, umili, judeca sau abuza pe cineva în numele vreunui principiu oricât de moral ar părea. Nu poți sluji lui Dumnezeu și batjocori sau ucide pe aproapele tău. Nu poți fura și construi biserici. Nu poți lupta pentru adevăr sau libertate nesocotind libertatea sau principiile altora. Pur și simplu nu avem voie să ne facem dreptate cu mâna noastră sau să ne socotim superiori altora. Cumpătarea vieții noastre înseamnă moralitate, bun simț și conștiință curată. Înseamnă integritate și este tot ceea ce avem mai de preț, ne determină caracterul și atrage respectul celor din jurul nostru. Este înțelepciunea unei vieți curate în armonie cu sinele și cu Dumnezeu.
Vă doresc această pace și bucurie tuturor!
*Pentru a putea asculta înregistrarea rubricii aflată sub acest text, trebuie mai întâi să opriți radio live de la butonul de sus/dreapta al acestei postări.
Puteți asculta în direct “Rubrica pentru Suflet și Cultură” în cadrul emisiunii "Dimineți pe Românește" de la Radio Românul - 107,7 FM, în fiecare luni dimineață, după ora 8.15, on-line pe pagina www.radioromanul.es sau prin aplicația pentru dispozitivele cu sistem de operare Android “Radio Românul”.
