Angela Merkel, un deceniu de putere: Popularitate puternic fragilizată de politica sa în problema refugiaților

Cancelarul federal Angela Merkel se confruntă cu cea mai profundă criză internă în cei 10 ani de când se află la putere, ca urmare a politicii sale de deschidere în fața afluxului de refugiați, politică tot mai contestată în Germania și Europa, mai ales după atentatele de vinerea trecută de la Paris, informează joi AFP.

Aflată pe un val de popularitate datorită bunelor rezultate economice și clasată cu regularitate de Forbes în topul celor mai puternici lideri ai planetei, Merkel își imagina, în urmă cu numai câteva luni, că va sărbători în cu totul altă atmosferă, duminică, un deceniu de putere — la care a ajuns la 22 noiembrie 2005, printr-un vot al deputaților — care face din ea cel mai longeviv șef de guvern din UE.

Afluxul de refugiați ce ar urma să se înregistreze în acest an în Germania, de circa un milion de oameni cărora Merkel le-a deschis frontierele de la începutul lui septembrie, i-a fragilizat în mod brutal poziția.

'Începutul sfârșitului', îndrăznește să scrie prestigiosul săptămânal Die Zeit. 'Cancelarul izolat: cea care trecea în urmă cu puțin timp drept cea mai puternică femeie din Europa s-a pomenit acum în defensivă', notează și Der Spiegel.

Sondajele de opinie dezvăluie o susținere în puternică scădere pentru 'familia' sa conservatoare, uniunile creștine CDU și CSU (34% intenții de vot, comparativ cu 41,5% în alegerile din 2013), în condițiile în care electoratul său se simte trădat în așteptările sale. Partidul de dreapta populist anti-refugiați Alternativă pentru Germania (AfD) profită de situație, pentru a înregistra o creștere de 10%.

'Nu există nicio îndoială, aceasta este cea mai mare sfidare a mandatului său', recunoaște unul dintre consilierii apropiați ai Angelei Merkel, sub protecția anonimatului.

În cadrul partidului său, Merkel este nevoită să înfrunte o rebeliune fără precedent, de jos până la vârf. Filiala bavareză a CSU se află în opoziție fățișă și doi piloni importanți ai CDU din guvern, ministrul de interne Thomas De Maiziere și cel al finanțelor Wolfgang Schaeuble, nu mai ezită să-și afișeze dezacordul, pledând pentru reînchiderea frontierelor.

În fața nemulțumirilor, Merkel a fost nevoită să-și modifice politica în ultimele săptămâni: să înăsprească dreptul de azil, să revină la controlul de la frontiere, la expulzările accelerate și, de curând, la retrimiterea de cetățeni sirieni în țările pe unde au intrat în UE, cu excepția cazurilor în care aceștia au intrat prin Grecia.

Iar susținătorii unei linii ferme au devenit și mai vocali după atentatele de la Paris, confirmare, în opinia lor, a riscului ca printre refugiați să se infiltreze și jihadiști. 'Parisul schimbă totul. Imigrația necontrolată și ilegală nu poate continua în acest mod', a declarat un responsabil al CSU, Markus Soeder.

Admirată până acum pentru ultrapragmatismul ei, pentru capacitatea sa de a-și adapta politica la 'umorile' opiniei publice, Angela Merkel a fost pusă în dificultate, după ce și-a dezvăluit, poate pentru prima dată în timpul mandatului său, adevăratele sale convingeri.

Marcată de 'cortina de fier', în spatele căreia ea a crescut în Republica Democrată Germană (comunistă), impregnată de educația dată de tatăl său, pastor, Merkel pare să-și fi asumat o 'misiune' în problema refugiaților.

'Ea are valori extrem de ferme și crede că nu există decât o singură opțiune posibilă în această problemă', estimează Constanze Stelzenmueller, analist la Brookings Institution, specializată în problemele Germaniei. Altfel spus, criza migrației 'este cumva felul ei de a da jos (încă o dată) Zidul' Berlinului, explică aceasta.

Este Angela Merkel condamnată politic dacă va persista în această atitudine? Germania nu a ajuns încă aici, chiar dacă unele mass-media fac speculații cu privire la o înlăturare a ei de la putere, în favoarea lui Wolfgang Schaeuble.

Cancelarul are puțini rivali serioși în CDU, iar partidul social-democrat nu profită de pe urma eșecurilor sale, pentru că popularitatea pe care o pierde în tabăra sa, Merkel o recâștigă în cea de stânga. Astfel, filosoful Juergen Habermas, de obicei unul dintre principalii săi contestatari, nu contenește acum cu laudele: 'Cine s-ar fi putut aștepta la așa ceva din partea Angelei Merkel?', se entuziasmează el.

'Merkel are opozanți în propria tabără, dar și mulți susținători în altă parte, în societatea civilă, printre cei de stânga în special', subliniază istoricul Paul Nolte, potrivit căruia 'ea are un mandat din partea societății civile și din acest motiv nu va putea fi înlăturată ușor'.