Biro Rozalia (UDMR): 2022 va însemna în UE relansare economică, reducerea şi chiar încheierea pandemiei, dar şi provocări
Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Biro Rozalia (UDMR), a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Oradea, că anul 2022 va însemna oportunităţi importante de dezvoltare şi relansare economică, reducerea şi chiar încheierea pandemiei, dar şi provocări tensionate ce vor trebui tratate prin dialog şi încredere între statele membre UE, informeazã AGERPRES.
Rămâi aproape de Radio Românul, pentru a afla interviuri importante, știri de ultimă oră, dar și informații de larg interes pentru comunitatea românească din Spania și din întreaga lume. Radio Românul este: Aproape de Tine! Ai aplicația Radio Românul pe telefon? Pe Aplicația Radio Românul, ne poți asculta din orice loc din lume! Descarcă Gratuit Aplicația Radio Românul pe Telefon:
"Anul 2022 va fi un an în care să ne aşteptăm, datorită planurilor de redresare şi rezilienţă, la o relansare economică, la o reducere şi chiar finalizarea pericolului pandemiei. Totuşi, tensiunile interne ale Uniunii Europene şi cele externe necesită un dialog permanent, o abordare directă a provocărilor pe de o parte, dar şi o întărire a încrederii reciproce între statele membre ale UE", a afirmat Biro Rozalia.
Deputatul UDMR Bihor a subliniat că nu se va putea vorbi despre o Uniune Europeană puternică fără a se acorda prioritate "respectului şi încrederii reciproce în interiorul UE", dar şi unui "parteneriat viabil, echitabil cu ţările din Balcanii de Vest şi cu cele din flancul estic".
În martie 2022, a detaliat Biro Rozalia, se va publica un document programatic important, intitulat "Busola strategică" prin care se urmăreşte ca UE să devină mai autonomă în materie de securitate şi apărare, pe fondul noilor provocări precum ameninţările hibride sau cele cibernetice. Documentul prevede şi crearea unei capacităţi de desfăşurare rapidă a UE, cu circa 5.000 de militari şi ar urma să fie adoptat de Consiliul European în martie 2022.
Conform parlamentarului UDMR Bihor, cea mai mare provocare a UE în vecinătatea sa o reprezintă tensiunea dintre Ucraina şi Rusia, precum şi presiunile politicii din Belarus prin intermediul migranţilor de la frontiera sa.
La nivel comercial, UE a accelerat şi va continua şi în 2022 să intensifice politicile de protecţie comercială şi de aplicare a acordurilor de liber schimb. În acest an, se vor încheia acorduri cu Chile, cu Mexic, cu blocul comercial sud-american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay). În sectorul energetic, unde preţul gazelor naturale a ajuns la un nivel istoric, a estimat parlamentarul UDMR.
"Economic, 2022 va fi un an destul de dificil, având în vedere deficienţa capacităţii energetice, problemele de aprovizionare, lipsa semiconductorilor, criza containerelor şi deficitul de nave comerciale. O altă presiune va veni din eforturile de reducere a emisiilor de CO2 cu cel puţin 55%, până în 2030 faţă de 1990", a spus deputatul bihorean.
Relansarea economică, după pandemie, este însă posibilă datorită fondurilor de redresare, în valoare de 800 de miliarde de euro, prin care se doreşte tranziţia ecologică şi digitală. Deblocarea în 2022 a tranşelor consistente din Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă aprobate pentru ţările membre vor reprezenta "o provocare fără precedent în blocul comunitar", a opinat Biro Rozalia.
"Punerea în aplicare a fondului de redresare coincide cu un moment de accelerare a recuperării economice. Suntem ameninţaţi de inflaţie, avem o criză a lanţurilor de distribuţie, chiar dacă nu se vorbeşte foarte mult despre asta şi vor mai interveni impedimente temporare. Cu toate acestea, procesul de punere a practică a planurilor de redresare trebuie să fie continuu şi foarte stabil pentru ca într-adevăr să avem o relansare economică cu aceste fonduri. Se mai adaugă şi reluarea dezbaterilor la nivel de UE privind viitorul normelor fiscale, care stabilesc plafoane ale datoriei şi ale deficitului public. Deci, dacă se ajunge la un context, spre mijlocul sau sfârşitul anului, vom avea două condiţii esenţiale în ce priveşte finanţările europene, legate de datoria publică şi de deficitul public", a menţionat Biro.
Conform acesteia, un alt fenomen important, care se intensifică şi despre care nu se vorbeşte suficient în contextul pandemiei, este migraţia ilegală spre Uniunea Europeană, care s-a accentuat în 2021, dobândind şi un caracter de destabilizare politică. Potrivit deputatei, până în noiembrie 2021, de pe coasta Africii de Nord au debarcat în Italia, 63.000 de migranţi, număr dublu faţă de anul anterior şi de şase ori mai mare decât în 2019.
"Migranţii care sosesc în UE pe diferite căi constituie o ameninţare permanentă a Uniunii Europene care nici până în momentul de faţă nu a reuşit să aibă o politică unitară în abordarea acestei problematici a migranţilor ilegali", a mai susţinut Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor.
