Dialog tensionat între Grecia și Austria privind fluxul de migranți la reuniunea miniștrilor de interne din UE

Tensiunile dintre Grecia și Austria au marcat reuniunea de joi de la Bruxelles a țărilor membre UE menită să pună capăt situației confuze în legătură cu afluxul de migranți care riscă să declanșeze o criză umanitară de proporții, relatează vineri AFP, preluat de AGERPRES.

Arătată cu degetul de mai multe țări, în special de Austria, care-i reproșează că nu protejează suficient frontiera externă a UE pe unde numeroși refugiați intră pe teritoriul său, Grecia a replicat dur în cursul reuniunii de joi a miniștrilor de interne europeni.

'Austria ne tratează ca pe niște dușmani', a afirmat ministrul grec pentru migrație Yannis Mouzalas în fața miniștrilor europeni, potrivit unei surse diplomatice. În același timp, Atena și-a rechemat ambasadorul de la Viena pentru 'consultări'.

'Grecia nu va accepta să devină Libanul Europei', a avertizat Mouzalas, în condițiile în care refugiații sirieni reprezintă în prezent un sfert din populația Libanului.

Grecia se simte într-adevăr din ce în ce mai copleșită, ținând cont că de la începutul lunii ianuarie, peste 102.000 migranți au ajuns pe teritoriul elen prin Marea Mediterană, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

În plus, decizia Macedoniei de a refuza accesul afganilor la granița sa cu Grecia și solicitarea ca sirienii și irakienii să prezinte acte de identitate a crescut și mai mult povara care le revine grecilor, provocând în același timp dezordine în rândul migranților dezorientați.

Joi, sute de migranți se deplasau pe jos pe șoselele grecești, îndreptându-se către frontiera cu Macedonia, în nordul Greciei, autoritățile elene limitând numărul autocarelor pentru a nu agrava aglomerația de la punctul de frontieră Idomeni.

În același timp, Tirana a afirmat că un "număr mare" de migranți sirieni așteaptă să intre în Albania, o țară până acum ocolită de fluxul de refugiați.

Austria și Slovenia, precum și Macedonia și Serbia, de asemenea invitate deși nu fac parte din UE, au fost invitate joi să explice criteriile de selectare a migranților pe care le aplică acum, cauza aglomerării de migranți pe teritoriul grec.

'Nu putem continua să acționăm prin acțiuni unilaterale, bilaterale sau trilaterale', a insistat comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos.

'Posibilitatea unei crize umanitare de proporții este acolo, foarte reală, foarte aproape', a avertizat el.

Austria, care a introdus o cotă zilnică de solicitări de azil acceptate precum și de migranți autorizați să tranziteze teritoriul său (3.200), este în mod special vizată de criticile Bruxellesului.

Viena s-a apărat explicând că a fost necesar să trimită un 'semnal clar' pentru 'a reduce fluxul de migranți' care se îndreaptă spre nord plecând din Grecia.

Mai multe țări din Europa de Est au criticat de asemenea Atena. 'Ministrul francez le-a cerut să înceteze să împovăreze Grecia și că mai degrabă ar trebui să o ajute', a declarat o sursă diplomatică.

Miniștrii din cele 28 de state membre, care continuă să vadă în cooperarea cu Turcia una dintre soluțiile cheie în vederea ieșirii din criză, l-au primit de asemenea joi pe ministrul adjunct de interne turc, Sebahattin Ozturk. Obiectivul a fost acela de a face un bilanț al eforturilor depuse de Ankara pentru a frâna afluxul migranților spre UE.

În pofida angajamentelor luate de Turcia, fluxul rămâne 'inacceptabil de ridicat', au declarat însă liderii europeni înainte de un nou summit cu Turcia planificat pentru data de 7 martie la Bruxelles.

'În următoarele zece zile, ne trebuie rezultate clare și tangibile în teren. Altfel există riscul ca sistemul să se prăbușească complet', a spus comisarul Avramopoulos.