Important tezaur dacic, expus la Sala Unirii din Alba Iulia

Un important tezaur dacic - două brățări de aur și peste 300 de monede de aur și argint - va fi expus, în perioada 21-28 iunie, în Sala Unirii din Alba Iulia, au anunțat, luni, reprezentanții Muzeului Național al Unirii.

Potrivit sursei citate, vor fi expuse două dintre brățările dacice de aur și peste 300 de monede de aur și de argint de tip Koson și Lysimachos. Accesul în Sala Unirii este gratuit. Artefactele provin din tezaure sustrase din situl Sarmizegetuza Regia și recuperate de statul român după ce au fost traficate de braconieri arheologici pe piața neagră internațională.

Cele două brățări și cele peste 300 de monede ar fi probe într-un proces aflat pe rolul unei instanțe din Deva, iar cu acest prilej vor fi expuse pentru câteva zile și pentru publicul larg, după cum au precizat, pentru AGERPRES, surse din cadrul instituției. De altfel, și în urmă cu câțiva ani o parte din brățările dacice de aur au fost prezentate ca probă în instanță într-un dosar privind braconajul arheologic din Munții Orăștiei.

La începutul anului trecut Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, la vremea respectivă șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a afirmat că autoritățile române au indicii și probe concrete cu privire la existența a încă unsprezece brățări dacice de aur, pe lângă cele treisprezece recuperate până în prezent, pentru unele dintre artefactele respective existând chiar imagini sau rapoarte de expertiză, fiind puse în urmărire prin Interpol și pe site-ul FBI.

'Diferența de la 13 (numărul brățărilor dacice de aur recuperate — n.r.) la 24 de piese se știe că există, există informații, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte. Ele sunt puse în urmărire prin Interpol și vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate și apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura', a afirmat, într-o conferință de presă, în februarie 2015, Augustin Lazăr.

Artefactele s-ar afla nu numai în Europa, ci și în Statele Unite ale Americii și Australia.

Până în prezent, statul român a reușit să recupereze 13 brățări, cântărind 12,633 kilograme, care se află acum în custodia Muzeului Național de Istorie a României.

Inițial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit și traficat pe piața neagră internațională, constituit din 15 brățări spiralice de aur, pe care braconierii le-au sustras din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Ulterior, pe măsură ce statul român a reușit să identifice și să recupereze 13 brățări dacice, experții au ajuns la concluzia că există cel puțin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24.

Brățările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură, susțin unii specialiști. Aceștia sunt de părere că brățările erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, probabil regalitatea, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine. Nici funcția economică, acea de a tezauriza aurul, nu este exclusă.

Nu este pentru prima dată când brățări dacice sunt expuse la Alba Iulia. De altfel, cele 13 brățări dacice de aur recuperate până în prezent de statul român au fost expuse toate în premieră națională la muzeul din Alba Iulia, în 2011.

În ceea ce privește monedele regelui Koson, unul din urmașii lui Burebista, acestea sunt singurele emisiuni dacice care poartă o legendă scrisă cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost bătute din aur rafinat și aluvionar, provenit din Dacia, în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 înainte de Hristos.

Începând cu 1998, grupări cuprinzând zeci de inculpați, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracțiuni la regimul de protecție a Patrimoniului Cultural Național, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea și spălarea pe piața internațională de antichități a mai multor tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach etc), brățări spiralice din aur și alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia și Piatra Roșie, monumente UNESCO.