Iohannis: Actualii guvernanţi periclitează viitorul ţării printr-o avalanşă de măsuri cu efecte care se arată dezastruoase

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a afirmat, miercuri după-amiază, la Iaşi, că actuala putere a demonstrat "o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă", în locul unei guvernări responsabile, informeazã AGERPRES.
"Politicienii, elitele la modul general, au datoria de a se prezenta în faţa cetăţenilor şi a istoriei cu obiective şi cu rezultate. Când e vorba de a genera noi energii, de a moderniza societatea, cum s-a întâmplat după Unirea Principatelor, educaţia şi infrastructura trebuie să fie priorităţile unei guvernări responsabile. Din păcate, la 160 de momentul pe care îl sărbătorim astăzi, în locul Unirii, în jurul interesului naţional şi al integrării depline în Europa, guvernanţii au preferat o hărmălaie populistă şi o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă. În locul unei viziuni coerente, care să asigure României o dezvoltare sustenabilă, actualii guvernanţi periclitează viitorul ţării printr-o avalanşă de măsuri cu efecte care se arată dezastruoase. România nu merită asemenea politiceni lipsiţi de responsabilitate faţă de ţară. Nici Iaşiul, cu moştenirea sa istorică, nu merită să ajungă un oraş al investiţiilor mereu promise şi amânate, mai ales când vorbim despre proiecte vitale, precum autostrada ori spitalul regional. Unirea din urmă cu 160 de ani ne obligă să facem totul pentru a reda speranţa românilor într-un viitor în care ţara să fie bine guvernată, iar cetăţenii respectaţi", a afirmat Iohannis.
Preşedintele a evocat trecutul municipiului Iaşi, în contextul acordării titlului de "Capitală Istorică a României", el afirmând că "în momente cruciale ale istoriei noastre moderne, au fost luate decizii care au influenţat în cea mai mare măsură existenţa şi dezvoltarea întregii Românii".
 

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

"Pentru Iaşi, trecutul este o resursă, iar istoria acestor locuri vă dă încredere în opţiunile dumneavoastră şi energie în atingerea obiectivelor pe care vi le-aţi propus. De-a lungul vremii, cărturarii ieşeni au contribuit la transformarea învăţământului în liantul care a desăvârşit pe plan spiritual şi intelectual unificarea politică a teritoriilor româneşti. La doar un an după Unirea Principatelor, aici apărea prima universitate modernă de pe teritoriul ţării noastre. Aţi rămas un vector de transformare către un sistem de educaţie adaptat nevoilor secolului XXI şi vă mulţumesc, cu această ocazie, pentru parteneriatul dumneavoastră constant în cadrul proiectului România Educată. Pentru Iaşi, a fi Capitală istorică nu înseamnă a privi cu melancolie spre trecut, ci a-şi reîncărca energiile pentru dezvoltarea sa ca metropolă naţională şi europeană. Aici, la Iaşi, în momente cruciale ale istoriei noastre moderne, au fost luate decizii care au influenţat în cea mai mare măsură existenţa şi dezvoltarea întregii Românii. În istoria urbei dumneavoastră se regăsesc manifestările unora dintre cele mai importante aspiraţii ale românilor. De aceea, vă urez tuturor, dragi cetăţeni ai Ťdulcelui târg al Ieşilorť, să vă bucuraţi de prestigiul de Capitală istorică, întru mulţi ani!", a adăugat Iohannis.
Preşedintele a vorbit şi despre Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, el arătând că aspiraţiile din urmă cu 160 de ani sunt valabile şi astăzi. De asemenea, Iohannis a subliniat că "fiecare generaţie are oportunitatea de a întări edificiul unităţii naţionale prin proiectele sale proprii".
"Evocând prima unire a românilor, nu doar preţuim viziunea şi faptele de la 1859, dar, totodată, punem în lumină viabilitatea opţiunii politice şi a angajamentului popular al acelor vremuri. Atunci, ca şi la 1918 ori astăzi, românii au înţeles că unitatea naţională este singura cale spre o societate modernă, a cărei trăinicie se bazează pe respectarea drepturilor cetăţeneşti şi pe garantarea egalităţii tuturor în faţa legii. Înaintaşii şi-au dorit pentru viitorul naţiunii o ţară a integrităţii, o ţară a oamenilor liberi şi educaţi, şi din aceste aspiraţii s-a născut energia populară care a făcut posibilă Unirea Principatelor. Sunt aspiraţii la fel de valabile şi astăzi. În 1859, istoria a consemnat un prim proiect de ţară, care cuprindea reforma agrară, reforma învăţământului, modernizarea instituţiilor publice şi a infrastructurii. Omagiindu-l pe Alexandru Ioan Cuza, nu uităm că fiecare generaţie are oportunitatea de a întări edificiul unităţii naţionale prin proiectele sale proprii", a mai spus Klaus Iohannis.