Primul efect al votului din Grecia asupra guvernului Tsipras: a demisionat ministrul finanţelor. Cine l-ar putea înlocui

Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, şi-a anunţat luni dimineaţă demisia, transmit AFP şi Reuters. Funcţia ar putea să fie preluata de profesorul Giorgos Stathakis, actual ministru al Economiei sau de economistul cu studii la Oxford Euclid Tsakalotos, purtător de cuvânt al Ministerului Economiei. Acesta a avut un rol important în coordonarea negocierilor. „La scurt timp după anunţarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferinţă a anumitor membri ai Eurogrupului şi a unor „parteneri/asociaţi” (...) faţă de „absenţa" mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru (Alexis Tsipras) o consideră potenţial utilă pentru obţinerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanţe astăzi", a spus Varoufakis.

UPDATE ora 11.50:  Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va susține o teleconferință cu Eurogrupul și Banca Centrală Europeană (între alții) astăzi.

Într-o declarație dată publicității, se spune că „CE ia notă și respectă rezultatele referendumului din Grecia. Președintele Juncker se consultă cu liderii aleși democratic din celelalte 18 țări membre ale zonei euro, și cu șefi ai instituțiilor UE. El va avea o conferință cu președintele Euro Summit, al Eurogrupului și cu cel al BCE, luni dimineața. Juncker intenționează să se adreseze Parlamentului European, marți”.

Un summit special al Eurogrupului va avea loc mâine, de la ora 13.00, pentru a se discuta situația creată în urma referendumului din Grecia. Urmează, de la ora 18.00, o reuniune a liderilor din zona euro.

UPDATE ora 11.20: Euclid Tsakalotos, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei, absolvent la Oxford, pare să fie, cel mai probabil, viitorul ministru de Finanțe. „Este unul dintre personajele cele mai sensibile/moderate din Syriza și numirea sa, dacă se confirmă, ar crește șansele pentru negocieri sensibile cu rezultate pozitive”, a afirmat Demetrios Efstathiou de la Standard Chartered bank.

UPDATE ora 10.20: Corespondenta publicației The Guardian la Atena scrie că premierul Alexis Tsipras dezbate cu liderii partidelor politice, la această oră, cine îl va înlocui pe ministrul de Finanțe demisionar.

Prim-ministrul Alexis Tsipras și vicepremierul Yannis Dragasakis discută despre decizia ce urmează a fi luată. Dragasakis, fost marxist, economist ca Varoufakis, este el însuși  unul dintre candidați.

Este un politician mai puțin cunoscut, care a avut mai multe opinii despre politicile economice ale Greciei în ultimele cinci luni și și-a exprimat de mai multe ori nemulțumirea față de metodele lui Varoufakis. Dar este posibil ca bărbatul în vârstă de 67 de ani să prefere să rămână în spatele scenei, unde are deja un rol foarte clar.

Ar mai fi, printre candidații posibili, la această funcție: profesorul Giorgos Stathakis, actualul ministru al Economiei, și economistul cu studii la Oxford Euclid Tsakalotos, care a avut un rol important în coordonarea negocierilor.

George Chouliarakis, un profesor la Universitatea din Manchester, care a condus echipa de negociere din partea guvernului grec și are opinii moderate și un comportament bine primit de creditori, este, de asemenea, luat în considerare.

Demisie la prima oră

După ce duminică a îndemnat poporul grec să dea un răspuns „eşecurilor" generate de Eurogrup, ministrul de Finanţe al Greciei, Yanis Varoufakis, a demisionat astăzi.

"La scurt timp după anunţarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferinţă a anumitor membri ai Eurogrupului şi a unor 'parteneri' asociaţi (...) faţă de "absenţa" mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru (Alexis Tsipras) o consideră potenţial utilă pentru obţinerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanţe astăzi", a scris Yanis Varoufakis, pe blogul său.

Varoufakis a declarat pe site-ul lui în această dimineaţă:  "Consider că este datoria mea să îl ajut pe Alexis Tsipras sa exploateze extraordinarul capital pe care poporul grec l-a obţinut prin referendumul de ieri. Noi cei de stânga ştim cum să acţionăm pentru binele poporului, fără să ne pese de privilegiile funcţiilor. Îi voi susţine necondiţionat pe premierul Tsipras, pe noul ministru de finanţe şi guvernul nostru". (yanisvaroufakis.eu)

Varoufakis, revoluționar, genial, nebun sau obsedat de sine

S-a născut la 24 martie 1916 la Atena.  Este doctor în economie, profesor, specializat în “teoria jocurilor” şi fost consilier economic al lui Georges Papandreou, premierul Greciei între 2009 şi 2011. În cadrul alegerilor generale din 25 ianuarie 2015 a obţinut un fotoliu de deputat din partea Syriza (partid de stânga, fondat inițial în anul 2004 ca o coaliție de stânga. Este cel mai mare partid din parlamentul elen, președintele partidului Alexis Tsipras fiind prim-ministru al Greciei). Două zile mai târziu, pe 27 ianuarie 2015, Varoufakis a fost numit ministru de Finanţe în guvernul lui Alexis Tsipras. Se autodescrie drept marxist libertar, susţinând că perspective sa asupra lumii moderne a prins un contur mai clar datorită lui Karl Marx. În calitatea de ministru de Finanţe a fost însărcinat să renegocieze termenii ajutorului financiar European. Pe 27 aprilie, în urma reuniunilor dezastruoase cu miniştrii de Finanţe ai Eurogrupului, premierul Tsipras a decis să remaneieze echipa de negociatori: astfel, Yanis Varoufakis pierde poziţia de coordonator al lucrărilor în favoarea lui Euclide Tsakalotos. Bloomberg spunea despre Varoufakis că este un “economist strălucit”, dar care interacţionează cu dificultate cu alţi politicieni şi mai ales cu presa.

A fost descris pe rând ca revoluționar, genial, vizionar, nebun sau obsedat de sine. Popularitatea de care se bucură în ţara sa se trage și din abilitatea de a explica economia pe înțelesul grecului obișnuit. De pildă, scria recent că “noi, grecii, tindem să facem o mare greșeală. Considerăm că Germania este partenerul rău din Uniunea Europeană, iar Franța e partenerul bun, sau slab.” Tot el spunea că grecii, alegând soluția oferită de partidul de extremă stânga Syriza, au ales să nu se scufunde liniștiți în continuare, și acesta e un semn bun, pentru că politicile de austeritate trebuie să înceteze. Însă nimeni nu ar trebui să îndrăgească prea mult puterea, “pentru că economia aceasta biblică, de tipul ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, ar putea lăsa pe toată lumea oarbă și fără dinți.”

Yanis Varoufakis, care a sugerat că va demisiona dacă majoritatea grecilor vor accepta condiţiile Grupului Bruxelles, a votat în Faliro, o suburbie a Atenei, unde a fost întâmpinat de zeci de susţinători.

"Este o sărbătoare a democraţiei. Eşecurile enorme ale Eurogrupului au generat ultimatumuri la care poporul grec nu a putut răspunde. Astăzi, poporul grec poate da un răspuns", a spus Varoufakis.

Sâmbătă, Yannis Varoufakis a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de "terorism" Grupul Bruxelles - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.