Sindicaliştii BNS, miting de protest faţă de amânarea de către CCR a pronunţării pe constituţionalitatea mutării contribuţiilor la angajat

Reprezentanţi ai Blocului Naţional Sindical (BNS) au participat, miercuri, la un miting de protest, în faţa Curţii Constituţionale a României (CCR), nemulţumiţi de faptul că instanţa supremă nu s-a pronunţat de mai mult de un an pe niciunul din procesele prin care angajaţii au cerut declararea neconstituţionalităţii Ordonanţei Guvernului prin care contribuţiile de asigurări sociale au fost transferate de la angajatori către angajaţi.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, pentru AGERPRES, că organizaţia va solicita inclusiv preşedintelui României să intervină public pe tema amânării de către CCR a pronunţării pe subiectul constituţionalităţii OUG 79.

"De mai bine de un an de zile, Curtea Constituţională amână dezbaterea şi luarea unei decizii pe demersurile de neconstituţionalitate pe care noi le susţinem şi care vizează OUG 79 din 2017. Acesta este faimosul document care a făcut să crească salariile brute ale angajaţilor peste noapte, adică de la 1 ianuarie 2018, dar nu peste tot, pentru că în opinia noastră acest act normativ neconstituţional a afectat în mod direct veniturile nete ale unui număr de peste 1,1 milioane de salariaţi din România, lucru pe care l-am demonstrat în vara anului trecut, pe baza documentelor şi cifrelor pe care le-am strâns de la Inspecţia Muncii şi de la ANAF şi, nu în ultimul rând, suspiciunile de neconstituţionalitate ale acestui act normativ sunt dovedite şi de lentoarea cu care Parlamentul României se mişcă - de doi ani de zile au ordonanţa în Parlament, din noiembrie 2017, a intrat pe fir în procedură de urgenţă în Parlament pentru a fi transformată în lege, iar procedura asta de urgenţă urmează în democraţia românească, iată, mai bine de doi ani", a afirmat Dumitru Costin.

Liderul BNS a apreciat că ordonanţa prin care Guvernul a crescut în 2017 contribuţiile sociale ale angajaţilor încalcă mai multe articole din Constituţie şi din tratate internaţionale, printre care Carta Socială Europeană.

"Sunt mai multe elemente de neconstituţionalitate, plecând de la acest element absurd pe care nu îl regăsim în niciun sistem de securitate socială, nu există la nivel global, în peste 180 de ţări: mutarea contribuţiilor a făcut în aşa fel încât sistemul de securitate socială din România să fie finanţat aproape în exclusivitate de salariaţi, lucru nefiresc. Spre exemplu, sistemul public de pensii, care e parte a acestui sistem de securitate socială naţional, a fost lansat, conceptual, ca o asigurare de bătrâneţe, în secolul XIX, iar la acest sistem participă, cu finanţare, şi mediul de afaceri. (Prin OUG 79/2017, n.r.) România a distrus sau a înlocuit un sistem în care şi mediul de afaceri contribuia, pentru că trebuie să reamintesc că de la 1 ianuarie 2018 mediul de afaceri are zero contribuţii la sistemul public de pensii şi zero contribuţii la sistemul public de asigurări de sănătate. România cu această ocazie încalcă în mod brutal un tratat european pe care şi l-a asumat încă din 1999, mă refer la Carta Socială Europeană revizuită, este un document în care se stipulează negru pe albă că un sistem de securitate social naţional nu poate să fie finanţat de salariaţi cu mai mult de 50% din totalul acestuia, iar în momentul de faţă (în România, n.r.) depăşim liniştit 80% contribuţii doar ale salariaţilor, mediul de afaceri e vesel, nu mai are nicio răspundere în co-finanţarea sistemului de securitate socială", a declarat Dumitru Costin.

Acesta a amintit că Blocul Naţional Sindical a atacat Ordonanţa 79 la Avocatul Poporului, în 2017, imediat după emiterea de către Guvern, acuzând neconstituţionalitatea actului normativ.

"Avocatul Poporului de la vremea respectivă, domnul Victor Ciorbea, a dormit în bocanci, şi nouă ne-a rămas o singură cale de atac, şi anume pe salariaţi abuzaţi de această ordonanţă. Explic ce înseamnă abuz al salariaţilor: ordonanţa nu face nicăieri referire la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, aşa cum clamau oamenii politici la vremea respectivă. Dacă vă uitaţi în corpul ei, n-o să găsiţi niciodată cuvântul 'transfer', pentru că acest concept de transfer nu se putea face, pentru că ar fi trebuit să se intervină într-o relaţie privată, între angajator şi angajat, lucru interzis de Constituţia României. Şi atunci au lăsat lucrurile la întâmplare, în sensul în care au scris în ordonanţă că de la 1 ianuarie 2018 salariatul nu va mai plăti 10,5% la pensie, restul plătind angajatorul, ci va plăti 25%. Au scris în ordonanţă că salariatul nu va mai plăti doar 5,5% la sănătate, restul fiind contribuţia angajatorului, ci va plăti 10%, deci a introdus cote mai mari, lăsând la latitudinea mediului de afaceri din România să opereze sau nu această modificare a contractului în zona de muncă pe care angajatorii o aveau cu salariaţii lor", a menţionat Dumitru Costin.

Liderul sindical a precizat că începând din noiembrie 2018 şi până în august 2019 la CCR au ajuns 19 procese demarate de angajaţi cărora le-au scăzut veniturile, procese care vizează neconstituţionalitatea OUG 79/2017, însă instanţa supremă nu s-a pronunţat până în prezent pe niciunul dintre acestea.

Acesta a transmis preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, că legea de funcţionare a instanţei supreme îl obliga la stabilirea unui termen de judecată după primirea respectivelor dosare de la judecătorii raportori.

De asemenea, liderul BNS solicită Avocatului Poporului, Guvernului, celor două Camere ale Parlamentului să respecte obligaţiile prevăzute de legea de funcţionare a CCR şi să comunice în scris către Curte poziţia acestor instituţii faţă de constituţionalitatea OUG 79.