Sprijinul UE pentru Macedonia este condiționat de încetarea crizei politice și a violențelor, afirmă raportorul PE în acest dosar
Încheierea crizei politice și a violențelor din Macedonia este o precondiție pentru obținerea în acest an a unui raport pozitiv al Uniunii Europene cu privire la eventuala începere a negocierilor de aderare, a declarat, marți, raportorul Parlamentului European (PE) pentru Macedonia, slovenul Ivo Vajgl, relatează HINA.
Într-un interviu acordat la Bruxelles postului de televiziune public sloven, Vajgl a spus că este de așteptat ca UE să anunțe în următoarele zile care ar putea fi sprijinul său pentru stabilizarea situației din Macedonia, dar a precizat că autoritățile de la Skopje trebuie să aibă o atitudine constructivă pentru depășirea crizei care a culminat cu incidentele din weekend de la Kumanovo (nordul țării).
El a avertizat că în caz contrar Macedonia ar putea pierde sprijinul Comisiei Europene și al Parlamentului European, instituție care în ultimii nouă ani a adoptat rapoarte pozitive despre progresele țării în perspectiva integrării sale europene.
Opt polițiști macedoneni și 14 membri ai unui grup înarmat au fost uciși în confruntările înregistrate sâmbătă și duminică la Kumanovo, în apropiere de frontiera cu Kosovo. Alți 37 de polițiști macedoneni au fost răniți în aceste violențe. Poliția macedoneană a precizat că a acționat pe baza unor informații referitoare la indivizi înarmați 'infiltrați' dintr-o țară vecină (presa locală susținând că este vorba de Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi), care intenționau să comită 'acte teroriste' în Macedonia.
Parchetul macedonean a anunțat luni că există 18 kosovari printre cele 30 de persoane de origine albaneză inculpate pentru 'terorism' și care au fost arestate după confruntările de la Kumanovo. Dintre cei 30 de inculpați, '18 sunt kosovari, 11 sunt cetățeni macedoneni, dintre care doi trăiesc în Kosovo și unul provine din Albania, dar locuiește în Germania. Majoritatea au intrat ilegal în Macedonia', a anunțat Parchetul de la Skopje, într-un comunicat de presă.
Reprezentantul PE a adăugat că incidentul de la Kumanovo este doar 'vârful aisbergului' și că numărul victimelor ar fi fost probabil mai mic dacă autoritățile macedonene ar fi acționat mai rapid pe baza avertismentelor primite.
Situația de la Kumanovo a sporit îngrijorarea Uniunii Europene și a NATO față de stabilitatea Macedoniei, unde acuzele reciproce dintre guvern și opoziție au aruncat țara într-o gravă criză politică.
În urmă cu trei luni, șeful opoziției de stânga macedonene Zoran Zaev, acuzat la sfârșitul lunii ianuarie de 'spionaj' de către guvern, a declarat că autoritățile au interceptat ilegal convorbirile a 20.000 de persoane, inclusiv jurnaliști, politicieni și lideri religioși. Zaev a respins acuzațiile formulate împotriva sa și a dat asigurări că a fost vorba despre o manevră a guvernului pentru a-l împiedica ''să prezinte dovezi ale activității penale'' a executivului.
Guvernul conservator a depus o plângere la 31 ianuarie împotriva lui Zoran Zaev, acuzându-l de ''spionaj''. Trei suspecți în acest caz, inclusiv un fost șef al serviciilor de informații, au fost arestați. Uniunea Social-Democrată din Macedonia (SDSM), condusă de Zaev, a refuzat constant să participe la lucrările parlamentului și a cerut demisia guvernului. Partidul afirmă că alegerile legislative anticipate din aprilie 2014, câștigate de partidul premierului Nikola Gruevski, au fost marcate de 'nereguli'. Șeful guvernului susține însă că Zoran Zaev ar fi încercat să-l șantajeze în timpul a două întâlniri avute în septembrie și noiembrie 2014.
