VIDEO Cum s-a transformat Natalie Portman în “Jackie” Kennedy
Deși nu a fost răsplătită de Academia americană de film cu un premiu Oscar pentru performanța sa actoricească din "Jackie", Natalie Portman a făcut în acest film unul dintre rolurile cele mai apreciate de public și de critici din ultimul an. În ciuda faptului că a avut la dispoziție numai o lună pentru a se pregăti pentru rol, actrița a fost elogiată pentru modul în care a reușit să imite perfect modul de vorbire și comportamentul lui Jackie Kennedy, într-un film care abordează viața primei doamne în zilele care au urmat după unul dintre cele mai traumatizante momente din istoria SUA, informează AGERPRES.
Potrivit LA Times, cineastul Darren Aronofsky a întrebat-o pentru prima dată pe Natalie Portman dacă vrea să joace rolul fostei prime doamne Jackie Kennedy în 2012. Actriței i-a plăcut scenariul lui Noah Oppenheim, dar i-a răspuns lui Aronofsky, implicat în proiect ca producător, că decizia ei va depinde de găsirea regizorului potrivit.
Peste aproape patru ani, Darren Aronofsky a reușit să-l convingă pe regizorul chilian Pablo Larraín să regizeze filmul iar Portman, căreia i-a plăcut abordarea sa neconvențională a filmului despre viața primei doamne în zilele de după asasinarea lui JFK, a acceptat să interpreteze rolul principal.
Exista însă și o problemă. Calendarul era unul strâns, iar Natalie Portman avea doar o lună pentru a se pregăti pentru rolul uneia dintre cele mai influente figuri feminine ale secolului al XX-lea. Într-un articol publicat în luna ianuarie, LA Times prezintă planul în patru pași al lui Natalie Portman pentru a intra în pielea personajului.
În primul rând a fost important pentru ea să-și însușească pe deplin vocea lui Jackie Kennedy. Așa cum JFK avea un accent de Boston, părând să adauge câte un "r" cuvintelor, Jackie Kennedy avea și ea felul propriu de a vorbi, pe care Natalie Portman l-a definit drept un amestec între cel al absolvenților din lumea bună și accentul specific femeilor din Long Island.
Natalie Portman a crescut în Long Island așa că, susține ea, modul de a vorbi al lui Jackie i-a venit destul de natural. "Dar aveam nevoie și de unele finisări", a glumit actrița. Așa că Natalie Portman a urmărit fiecare înregistrare video cu fosta primă doamnă pe care a găsit-o pe internet, a ascultat casetele interviurilor ei cu istoricul Arthur Schlesinger și chiar și-a angajat un profesor pentru a-și însuși cât mai exact modul ei de a vorbi. În plus, a repetat discursul televizat susținut de fosta primă doamnă în timpul celebrului "White House Tour" din 1962, care este prezentat pe larg în film, până când a ajuns să-l poată spune și în somn.
"Spuneam exact cuvintele pe care le spunea ea, ezitând acolo unde o făcea și ea, făcând pauze și suspinând la fel ca ea — totul a fost foarte, foarte exact. Am muncit foarte mult în ceea ce privește vocalele și alte provocări ale accentului ei", a mărturisit actrița într-un interviu publicat în The New Paper. Ea mai mărturisit, în același interviu, că a citit în același timp, 12 biografii despre Jackie Kennedy.
Însă, chiar dacă a avut puțin timp pentru se pregăti pentru noul rol, Portman, mama unui copil de cinci ani și însărcinată cu al doilea copil cu soțul ei, Benjamin Millepied, spune că a tras linia când a venit vorba de a-și menține accentul în afara orelor de muncă.
"Pe mine mă derutează când îi aud pe unii: 'Am rămas în rol tot timpul'. Nu pot să fac asta când sunt cu familia mea. Pur și simplu ar râde de mine", a povestit ea.
Al doilea pas al transformării a fost pentru Natalie Portman să-și pună o perucă care imită coafura fostei primei doamne, una pe care o cunoaște toată lumea. Natalie Portman nu seamănă în mod deosebit cu Jackie Kennedy, dar spune că atunci când și-a pus peruca a simțit "o transformare instantanee, aproape magică".
"Orice brunetă care și-ar pune acea perucă ar semăna mai mult cu ea. Pentru mine, a fost mereu ceva de care m-am temut să cred că pot convinge pe toată lumea că sunt cineva pe care ei o cunosc atât de bine. Dar cu acea perucă, imediat ce m-am uitat în oglindă, am avut mai multă încredere", a povestit actrița pentru LA Times.
Un pas la fel de important a fost și contactul cu costumul roz pe care Jackie l-a purtat în ziua în care soțul ei a fost asasinat în Dallas. Când a îmbrăcat costumul roz, Natalie spune că s-a simțit ca și cum ar fi auzit "o muzică prevestitoare care îți spune ce se va întâmpla într-o anumită scenă". "Când l-am îmbrăcat, mi s-a rupt inima", a mărturisit ea.
Filmul "Jackie" se mișcă înainte și înapoi în timp, axându-se în principal pe zilele de după moartea lui JFK, planurile lui Jackie pentru funeralii și dorința ei de a contura moștenirea soțului său. Designerul de modă Madeline Fontaine a recreat numeroase rochii pe care le-a purtat fosta primă doamnă, inclusiv toaletele ei de dimineață și rochia roșie, deux pieces, pe care a purtat-o în timpul turului televizat al Casei Albe din 1962.
Însă costumul roz, pătat în timpul împușcăturilor cu sângele soțului ei, a devenit piesa principală de vestimentație pentru Natalie Portman. Jackie Kennedy a refuzat să-și schimbe costumul, afirmând: "Vreau ca ei să vadă ce i-au făcut lui Jack."
"Pe de o parte, te gândești: 'Oh, Doamne, de ce nu o scoți?' Trebuie să fie o senzație atât de morbidă (...) să fii acoperit de sângele omului pe care l-ai iubit și care tocmai a murit lângă tine. Iar ea, bineînțeles, înțelege deja că tragedia ei privată este și una publică și că imaginile care vor apărea vor spune povestea, oroarea a ceea ce s-a întâmplat. Este o combinație interesantă între faptul că cineva este blocat în propria durere și dorința de a crea, în același timp, o imagine pentru lume", a spus Portman.
Al patrulea pas al transformării actriței a fost să contemple acel "chip al durerii". Natalie Portman a citit toate biografiile despre soția lui JFK, dar ceea ce a făcut-o cel mai bine să înțeleagă modul în care își jelea pierderea a fost să se uite la imaginile cu fața lui Jackie de la procesiunea funerară a soțului ei.
"Pur și simplu m-am uitat la acele fotografii și m-am pus în locul ei. Este ceva inimaginabil lucrul prin care a trecut, pentru că a fost atât de public, atât de violent și neașteptat și atât de traumatizant din punct de vedere personal. Cred că nu ne gândim cât de îngrozitor trebuie să fi fost ca acest lucru să se întâmple chiar lângă tine", a spus actrița nominalizată la un premiu Oscar pentru rol.
"Am văzut fotografiile și înregistrările video de atâtea ori, dar sper că filmul vă va face să vă gândiți la asta într-un mod mai personal. Încă mi se pare ceva foarte tulburător, și așa și trebuie să fie", a mai spus Natalie Portman în interviul pentru LA Times.
Deși rolul este unul foarte emoțional, actrița a declarat pentru The New Paper că i-a plăcut foarte mult procesul de creație al filmului.
"Pablo este un regizor atât de incredibil. A creat un mediu atât de creativ și stimulativ pentru inspirație. Mi-a plăcut să merg la muncă în fiecare zi, ceea ce pare aproape pervers pentru că materialul era atât de sumbru", a afirmat ea.
Natalie Portman a spus că părțile care au reprezentat cea mai mare provocare au fost cele care erau documentate pe film.
"Asasinatul în sine este unul înfricoșător și foarte dificil de redat, pentru că se poate vedea în înregistrări și în celebrul film Zapruder exact în ce parte s-a întors, când a făcut acest lucru și care era expresia de pe fața ei. Este cel mai groaznic lucru care îți imaginezi că se poate întâmpla, când capul soțului tău explodează în brațele tale, și toate emoțiile acelea. Dar trebuie să fii fidel și filmului despre eveniment. Nu puteam să încep brusc să plâng isteric sau să țip, pentru că toată lumea a urmărit înregistrarea și știe că asta nu s-a întâmplat. Așa că a fost ceva dificil, adică ceva extrem de emoțional și, în același timp, ceva pentru care s-a scris istoria, un moment în care era foarte clar ce puteai sau nu să faci", a povestit actrița.
Potrivit Daily Mirror, filmul a fost turnat într-un studio de lângă Paris, ceea ce a reprezentat un motiv suplimentar de tensiune pentru Natalie Portman, cumva în ton cu cea care plutea pe scena publică din SUA în zilele de după asasinarea lui JFK.
Actrița s-a aflat la Paris în timpul atacurilor teroriste atroce de la Paris din noiembrie 2015, soldate cu 130 de morți.
"Zona în care am filmat era cea din care veniseră teroriștii, așa că atunci când mergeam la lucru era o zonă închisă. A fost înspăimântător să ne aflăm acolo (după atentate — n.r.). Ne era teamă să ieșim afară, poliția patrula pe străzi. Să mergi la magazin sau să bei o cafea devenise un act de bravură. A fost o perioadă foarte ciudată, tristă", a povestit Portman.
Actrița s-a mutat în 2014 la Paris când soțul ei Benjamin Millipied a devenit director de dans al Baletului Operei din Paris, dar între timp ei s-au întors din nou la Los Angeles împreună cu fiul lor de cinci ani.
În cronica dedicată filmului, The Telgraph scrie că singura constantă a filmului este, în contextul în care prezentul se întrepătrunde mereu cu trecutul, Jackie însăși, care aproape niciodată nu dispare din cadru. Camera lui Larrain se fizează pe ea, urmărind-o uneori pe coridoarele parcă nesfârșite ale Casei Albe, iar alteori în prim-planuri.
"Este un cinema care te ține captiv și puțini actori, dacă au existat într-adevăr și alții, au trebuit să poarte aceeași povară a expresivității în acest an — totuși Natalie Portman, mai bună ca niciodată, strălucește sub această povară, jucând un rol de o complexitate și un angajament hipnotice", scrie publicația despre rolul lui Natalie Portman din "Jackie".
