Ziua Armatei României

La 25 octombrie, este sărbătorită Ziua Armatei României. Cu această ocazie, va fi arborat Drapelul național la sediile instituțiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime și fluviale și vor fi organizate ceremonii militare și activități comemorative în toate garnizoanele din țară, în teatrele de operațiuni și în țările în care România are acreditați atașați ai Apărării. Militarii români din teatrele de operații sărbătoresc această zi prin organizarea unor ceremonii militare și a unor activități culturale și sportive, la care vor fi invitați și parteneri din coalițiile multinaționale, informează AGERPRES.
Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaționale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare. Majoritatea lor activează sub egida NATO, al cărei membru România este din 29 martie 2004.
Prima acțiune de luptă a Armatei României în afara granițelor naționale, de după Revoluția din 1989, a început la 8 martie 1996, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO și partenere, în teatrul de operații din Bosnia-Herțegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În anul 2000, Armata României și-a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major și, ulterior, cu subunități specializate, de nivel de companie.
România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari, sub comanda Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate. Iulie 2003 a marcat începutul contribuției militare românești la Operațiunea ''Iraqi Freedom''.
Manifestări prilejuite de Ziua Armatei României, la Sibiu, 25 oct. 2015
În ziua de 17 septembrie 1996, Armata României a pierdut primul militar în teatrele de operații de după 1990. Sublocotenentul post-mortem Remus Brânzan a făcut parte din Brigada 10 Geniu, primul contingent militar din țara noastră care a participat la o misiune internațională de menținere a păcii, în Bosnia și Herțegovina.
Ultimii doi ostași români căzuți la datorie au fost sublocotenentul post-mortem Adrian Vizireanu și sublocotenentul post-mortem Iulian Dumitrescu, la 7 mai 2016, în localitatea Kandahar, Afganistan, în timpul executării unei misiuni de instruire a polițiștilor afgani.
Începând cu 1996 și până în prezent, 28 de eroi români și-au pierdut viața în teatrele de operațiuni.
Cu prilejul Zilei Armatei României din 2010, a fost dezvelit, în Parcul Tineretului din Capitală, Monumentul Eroilor militari români căzuți la datorie, în prezența președintelui României.
Ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori la Monumentul Eroilor militari căzuți în teatrele de operații și pe teritoriul României din Parcul Tineretului, organizată cu ocazia Zilei Forțelor Terestre
De Ziua Armatei României, în anul 2016 sunt organizate o serie de manifestări, atât în țară, cât și peste hotare. Printre acestea, în București, în perioada 17-24 octombrie, are loc cea de-a V-a ediție a evenimentului "Ziua Armatei României în școli", în cadrul căruia misiunile militarilor și modalitatea de accedere la cariera militară sunt prezentate în șase colegii naționale și licee din Capitală.
La 20 octombrie, a avut loc vernisarea expoziției România-NATO la Muzeul Militar Național, pentru ca la 23 octombrie să fie organizată Ziua Porților Deschise la Palatul Cercului Militar Național.
În ziua de 25 octombrie, sunt programate ceremonii militare de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei, din fața Universității Naționale de Apărare "Carol I", și la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol.
***
Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. 25 octombrie 1944 semnifică data eliberării totale a teritoriului național de sub ocupație hortysto-fascistă. Ultimele orașe eliberate au fost Satu Mare și Carei.
Eliberarea întregului teritoriu național s-a obținut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajați nemijlocit în luptă, între 23 august și 25 octombrie 1944. Dintre aceștia, au fost uciși sau răniți circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.
Eliberarea părții de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat și încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Națiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, până la victoria finală. ''Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre — menționa comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 — sunt gata de un nou efort și de noi lupte alături de marii noștri aliați, până la înfrângerea totală a forțelor germano-maghiare''.