Însă, în ciuda intenției bune, proiectul de lege publicat pe site-ul MFP, prin care statul se pregătește să vină în spirjinul celor cu credite în valută, ale căror rate au crescut substanțial pe fodnul deprecierii leului, are un viciu major, ține cont doar de interesele băncilor și nu de situația reală și de nevoile consumatorilor, se menționează într-un comunicat al Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) și Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC).
În plus, deși în titlu se referă la “protecția populației împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naționale asociat expunerii la credite în valută”, proiectul de lege a fost elaborat doar prin consultare cu băncile, reprezentanții consumatorilor fiind cu desăvârșire ignorați, se menționează în comunicat.
Reprezentanții consumatorilor solicit MFP să organizeze o dezbatere publică a textului proiectului de lege, în conformitate cu prevederile Legii transparenței decizionale nr. 52/2003, republicată.
Iată punctele din proiectul de lege criticate de AURSF:
. plafonul de 300.000 lei este total inadecvat, pentru că nu ține cont de valoarea cu care au fost achiziționate locuințele înainte de criză. Reamintim că, într-un bloc vechi din București, în anul 2008, o simplă garsonieră ajunsese să se vândă cu 80.000 euro (352.000 lei la cursul de 4,4 lei/euro), iar un apartament de 3 camere ajungea și la 160.000 euro (704.000 lei);
- discountul de 15%, care urmează să fie acordat de bănci, în condițiile în care acestea beneficiază și de garanția statului în proporție de 50% (în fapt, a contribuabililor), este cu mai mult de jumătate mai redus decât cel anunțat de una dintre bănci (30-35%) încă din toamna anului trecut, atunci când francul elvețian era cotat în jur de 3,7 lei;
- limitează accesul în program doar pentru creditele imobiliare, creditele de consum cu și fără garanție imobiliară (care au o pondere extrem de importantă în totalul creditelor acordate) fiind excluse în mod nejustificat;
- venitul net (3.000 de lei, maximum) al beneficiarului este un alt element discriminatoriu. În plus, acest indicator nu este deloc corelat cu gradul de îndatorare al debitorului. Astfel încât este perfect posibil ca un debitor cu un venit care se încadrează în plafonul de venit, dar care are un grad de îndatorare relativ redus (25-30%) să beneficieze de program, iar altul care depășește plafonul de venit cu 10 lei, dar care are un grad de îndatorare de 90% să fie exclus;
- sunt, de asemenea, excluși din program, toți cei care înregistrează întârzieri la plata ratelor mai mari de 60 de zile, în condițiile în care proiectul de lege vine la mai mult de 60 de zile de la momentul exploziei cursului francului elvețian. In plus, consumatorii cu întârzieri îndelungate la plată sunt cei care ar trebui să se bucure de cea mai mare atenție din partea statului;
- indicele propus pentru conversie este ROBOR la 6 luni, în condițiile în care sunt mulți consumatori care au în contracte referința LIBOR la 3 luni, ceea ce va crea de asemenea discriminare si dezavantaje unei categorii importante de consumatori;
- băncile vor putea majora marjele fixe ale creditelor cu nivelul comisioanelor percepute și cu cheltuielile obligatorii legate de finanțare, cu influențe negative asupra nivelului costului creditului;
- consumatorii vor fi obligați să plătească un comision de risc, care va fi perceput consumatorului, al cărui nivel nu este precizat în textul actului normativ (cost suplimentar pentru împrumutat);
- consumatorii vor fi obligați să achite un comision de administrare către FNGCIMM, la un nivel care de asemenea nu este menționat (cost suplimentar pentru împrumutat);
- plafonul de garantare este limitat la 1 miliard de lei, ceea ce face ca de program să poată beneficia un număr limitat de consumatori (între 7.000 și 15.000), în condițiile în care numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni depășește 120.000.
CE PREVEDE PROIECTUL de lege
Debitorii cu credite în valută și venituri în lei ar putea beneficia de conversia creditelor în moneda națională. Ulterior, creditul total ar urma să fie redus cu 15%, potrivit unui proiect de lege al Finanțelor. Creditul va fi garantat 50% de stat. Beneficiarii ar fi persoanele cu venituri mai mici de 3.000 de lei, care s-au confruntat cu scăderi ale leului cu peste 50% față de valuta respectivă. În cazul francilor elvețieni, măsura s-ar aplica doar celor care au luat credite până în 2010, an în care diferența față de nivelul de acum este de 50%. De asemenea, în cazul dolarului american măsura s-ar aplica celor care au luat credite înainte de 2009 -2010.
