Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO continuă miercuri, la Bucureşti, informeazã AGERPRES.
Rămâi aproape de Radio Românul, pentru a afla interviuri importante, știri de ultimă oră, dar și informații de larg interes pentru comunitatea românească din Spania și din întreaga lume. Radio Românul este: Aproape de Tine! Ai aplicația Radio Românul pe telefon? Pe Aplicația Radio Românul, ne poți asculta din orice loc din lume! Descarcă Gratuit Aplicația Radio Românul pe Telefon:
În cea de a doua zi a reuniunii, se va desfăşura o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie, după care va avea loc o sesiune în care se vor alătura discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.
La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice va susţine o conferinţă de presă.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a apreciat, miercuri, că rezolvarea conflictului din Ucraina va putea să fie o premisă favorabilă şi pentru soluţionarea conflictului transnistrean.
"În acest moment, reuniunile formatului '5+2', care gestionează soluţionarea conflictului transnistrean, au fost n-aş spune suspendate, dar amânate, pentru că este firesc ca în timpul acestui conflict să existe o anumită dificultate în a aşeza la aceeaşi masă Ucraina şi Rusia, care sunt implicate în acest format. Din punct de vedere al României, acest format rămâne în continuare cea mai bună formulă de discutare a elementelor care ţin de soluţionarea conflictului transnistrean", a afirmat Aurescu, întrebat, în conferinţa de presă de la finalul Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, dacă Republica Moldova are mai multe şanse să rezolve paşnic conflictul transnistrean, după ce Ucraina va câştiga războiul.
Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă "foarte mult" pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
"România îşi vede recunoscut la nivel internaţional profilul pe care îl are în Alianţa Nord-Atlantică şi care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanţial la foarte multe operaţii ale Alianţei, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta. Aceasta este percepţia pe care în acest moment aliaţii o au faţă de România. (...) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce şi a adus deja mai multă securitate pentru România şi cetăţenii români", a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, desfăşurată marţi şi miercuri la Bucureşti.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat miercuri că la Reuniunea ministerială a NATO a subliniat necesitatea monitorizării şi mai atente a situaţiei din Marea Neagră, având în vedere impredictibilitatea comportamentului Rusiei, şi a menţionat că există deschidere din partea aliaţilor de a pune în comun capabilităţile lor, astfel încât toate informaţiile să fie integrate şi utilizate într-un mod mai eficient decât în prezent.
Ucraina are nevoie de sistemele americane antiaeriene Patriot pentru a-şi proteja infrastructura civilă, supusă unor puternice atacuri de către Rusia, a declarat miercuri ministrul de externe Dmitro Kuleba, afirmând că va încerca să convingă Germania să permită livrarea lor, transmite Reuters.
Vorbind după o întâlnire cu miniştri de externe din NATO la Bucureşti, Kuleba a spus că are încredere în promisiunile aliaţilor că vor sprijini Ucraina oricât va fi necesar, dar că sprijinul militar şi asistenţa trebuie să vină mai repede.
Piese pentru repararea sectorului energetic, sisteme de apărare antiaeriană pentru prevenirea atacurilor şi tancuri de tip NATO sunt prioritare, a detaliat el.
Deciziile de a acorda echipamente militare Ucrainei aparţin ţărilor NATO şi partenerilor NATO, a declarat, miercuri, la Bucureşti, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană.
El a vorbit, într-un briefing de presă la finalul Reuniunii şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, despre nevoia de a sincroniza sistemele de apărare antiaeriană cu reconstrucţia sistemului energetic Ucraina.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a declarat convins, miercuri, că grupul aliat de luptă din România va ajunge la nivel de brigadă şi este încrezător că, până la summitul NATO de la Vilnius de anul viitor, ţara noastră şi ţările de pe Flancul estic vor avea "elemente suplimentare care să reconfirme că niciun centimetru pătrat din teritoriul aliat nu este lăsat în afara protecţiei".
"Este o întâlnire a miniştrilor de Externe, este evident o discuţie în principal politică, dar este foarte, foarte clar că suntem în curs de implementare a deciziilor de Madrid. Acolo, liderii noştri au decis că apărarea şi descurajarea pe Flancul estic, inclusiv în România, vor fi duse la nivelul următor. Ce înseamnă nivelul următor? Înseamnă că se poate ajunge şi sunt convins că România va ajunge la nivel de brigadă. Mulţumim Franţei şi ţărilor care participă la grupul de luptă din România pentru acest efort. De asemenea, observăm cum aliatul american continuă în plan bilateral şi în plan NATO să fie prezent în România", a spus oficialul NATO, într-un briefing de presă.
Suedia şi Finlanda au făcut 'paşi pozitivi' în lupta împotriva terorismului, o condiţie pusă de Ankara pentru a aproba aderarea lor la NATO, a apreciat miercuri şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, transmit AFP şi Reuters.
'Noul guvern din Suedia este mai determinat decât precedentul şi noi primim acest lucru cu satisfacţie (...) Au făcut schimbări legislative şi toate acestea constituie paşi pozitivi', a declarat Cavusoglu într-o conferinţă de presă la Bucureşti, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO.
Secretarul de stat american Antony Blinken a denunţat miercuri atacurile "barbare" ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina, la finalul reuniunii de două zile a miniştrilor de externe din cadrul NATO de la Bucureşti, potrivit Reuters şi AFP.
"În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat peste o treime din sistemul energetic al Ucrainei, lăsând milioane de persoane în frig şi în întuneric", a spus el într-o conferinţă de presă.
"Acestea sunt noile ţinte ale preşedintelui (rus Vladimir) Putin. Le atacă puternic. Această brutalizare a poporului ucrainean este barbară", a declarat secretarul de stat al SUA.
Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete şi drone continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina, a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adăugând că, în cazul în care Ucraina nu va triumfa ca stat independent şi suveran, nu se va mai putea vorbi de aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.
"Ucraina a făcut progrese semnificative, dar nu trebuie să subestimăm Rusia. Rachetele şi dronele ruseşti continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura din Ucraina. Asta produce o suferinţă umană enormă, în contextul venirii iernii", a spus el într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii miniştrilor de externe din cadrul Alianţei.
"Miniştrii de externe din NATO au transmis clar că este esenţială continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, în special printr-o apărare aeriană suplimentară", a mai afirmat Stoltenberg, adăugând că salută "noile angajamente făcute de Aliaţi".
Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dat asigurări miercuri, la Bucureşti, că neutralitatea ţării sale, garantată prin Constituţie, nu implică "autoizolare, demilitarizare sau indiferenţă" faţă de evenimentele internaţionale, inclusiv invazia rusă din Ucraina, potrivit agenţiei spaniole de presă EFE.
"Prin Constituţie, Moldova este o ţară neutră. Nu încearcă să adere la NATO ca ţară, din cauza prevederilor noastre constituţionale. În acelaşi timp, pentru Moldova neutralitatea nu înseamnă autoizolare, demilitarizare sau indiferenţă faţă de ceea ce se întâmplă în lume, inclusiv condamnarea de către noi a agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a declarat şeful diplomaţiei de la Chişinău înaintea discuţiilor din ultima zi a reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO de la Bucureşti, la care a fost invitat să participe alături de omologii săi din Bosnia-Herţegovina şi Georgia.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, o întrevedere cu omologul ceh, Jan Lipavsky, în marja Reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO de la Bucureşti, ocazie cu care au discutat despre rezultatele Cehiei la Preşedinţia Consiliului UE, aderarea României la spaţiul Schengen, viitorul formatului Parteneriatului Estic şi contextul actual generat de agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina.
Conform unui comunicat de presă al MAE, Aurescu a mulţumit omologului ceh pentru participarea sa la Bucureşti nu doar la Ministeriala NATO, ci şi la Reuniunea Liderilor de la Munchen, pe care MAE român a găzduit-o şi co-organizat-o împreună cu Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei, a declarat miercuri, la Bucureşti, şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani, înainte discuţiilor din a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO.
"Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace. Trebuie să îi oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezenţă sporită a Europei", a declarat el, potrivit Reuters.
Aliaţii NATO sunt "angajaţi să crească sprijinul pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova", parteneri "afectaţi de presiunea rusă", a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
"NATO şi aliaţii NATO oferă de mulţi ani sprijin pentru cei trei parteneri, inclusiv prin dezvoltarea de capacităţi, reforme şi instruire pentru întărirea instituţiilor lor de apărare şi de securitate", a spus Stoltenberg în deschiderea ultimei sesiuni de discuţii din cadrul celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din Alianţă, la care au fost invitate să participe şi Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.
Ţările aliate s-au angajat să susţină Ucraina "atât cât este nevoie", afirmă şeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba, într-un mesaj publicat pe Twitter, după cina de lucru de marţi seară, cu miniştrii de externe ai ţărilor NATO.
"La invitaţia lui Jens Stoltenberg, m-am întâlnit cu miniştrii de externe NATO pentru a le împărtăşi nevoile Ucrainei în această iarnă grea. Aliaţii au anunţat noi livrări şi s-au angajat să ne susţină atât cât este nevoie. Victoria Ucrainei va asigura pacea şi securitatea tuturor", a spus oficialul ucrainean.
Kuleba a transmis şi mesaje legate de întrevederile pe care le-a avut cu miniştrii român şi polonez.
Republica Moldova participă pentru prima dată la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, iar acest lucru reprezintă "o premieră binevenită", a subliniat, miercuri, ministrul Bogdan Aurescu.
Precizările au fost făcute înaintea celei de-a doua zile a reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, desfăşurată la Palatul Parlamentului. Miercuri dimineaţă are loc reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord în sesiunea miniştrilor de Externe, cu Finlanda şi Suedia.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, subliniază că sprijinul imediat pentru poporul ucrainean, care se apără împotriva agresiunii ruse, trebuie pe deplin pregătit şi susţinut.
Geoană aminteşte că prima zi a Ministerialei NATO de la Bucureşti a fost dedicată discuţiilor despre unitatea din cadrul Alianţei şi continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Ministrul Afacerilor Externe din Bosnia-Herţegovina, Bisera Turkovic, a declarat, miercuri, că prezenţa NATO este extrem de importantă pentru ţara sa, garantându-i securitatea.
Demnitarul a arătat că Bosnia-Herţegovina este îngrijorată pentru viitor, iar reuniunea ministerială NATO de la Bucureşti este foarte importantă având în vedere situaţia din Balcanii de Vest şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, afirmă că ţara sa este pregătită să furnizeze mai multă securitate în Europa şi în lume, atunci când va deveni membru deplin al Alianţei Nord-Atlantice.
"Noi am arătat clar că suntem gata acum să înfruntăm toate provocările, suntem gata să furnizăm, când devenim membrii deplini, mai multă securitate pentru Europa, pentru lume dar, în mod deosebit, noi venim de asemenea cu echipament bun, cu trupe bine antrenate să întărim flancul nordic", a declarat oficialul suedez, miercuri, la Palatul Parlamentului, în ziua a doua a Ministerialei NATO.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, o întrevedere cu omologul ucrainean Dmitro Kuleba, prilej cu care oficialul român a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, dar şi "solicitarea repetată" ca această ţară să recunoască inexistenţa aşa-zisei "limbi moldoveneşti".
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în cadrul întâlnirii, care a avut loc în marja Reuniunii miniştrilor afacerilor externe din ţările aliate NATO, Aurescu a exprimat solidaritatea României cu lupta poporului şi a armatei ucrainene în războiul de agresiune declanşat de către Federaţia Rusă.
În Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, semnată la Bucureşti, şefii diplomaţiilor din Alianţă subliniază că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina. Ei arată că agresiunea rusă "a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile". De asemenea, miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea "crudă" a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi "comportament barbar" faţă de femei şi copii.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Miniştrii Afacerilor Externe au salutat, în Declaraţia comună, prezenţa şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, la Bucureşti, în prima zi a Ministerialei NATO, se angajează să nu recunoască aşa-zisele teritorii anexate de către Federaţia Rusă şi să continue să sprijine Ucraina.
De asemenea, miniştrii de Externe din ţările NATO, reuniţi la Bucureşti, reafirmă angajamentele luate la Summitul NATO care a avut loc în urmă cu 14 ani, tot în capitala României, inclusiv "politica uşilor deschise".
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
"NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar", a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO. "Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat", a subliniat Jens Stoltenberg. Integral pe www.agerpres.ro
