Ambasadorul Israelului a primit titlul de ”Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi”, la 81 de ani de la Pogromul din 1941
Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a primit, marţi, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi, în cadrul unor manifestări dedicate comemorării a 81 de ani de la Pogromul din iunie 1941, informeazã AGERPRES.
Rămâi aproape de Radio Românul, pentru a afla interviuri importante, știri de ultimă oră, dar și informații de larg interes pentru comunitatea românească din Spania și din întreaga lume. Radio Românul este: Aproape de Tine! Ai aplicația Radio Românul pe telefon? Pe Aplicația Radio Românul, ne poți asculta din orice loc din lume! Descarcă Gratuit Aplicația Radio Românul pe Telefon:
Distincţia de "Cetăţean de onoare" i-a fost conferită ambasadorului David Saranga de primarul Mihai Chirica în deschiderea concertului eveniment intitulat "Neuitare", susţinut pe scena Operei Naţionale Române Iaşi de artista Paula Seling şi orchestra operei în memoria victimelor Pogromului de la Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
"Un prieten. Un prieten al României, al comunităţilor etnice din România, un prieten al păcii şi un prieten al Iaşiului. Îi mulţumesc foarte mult că ne-a dat ocazia să ne cunoaştem, poate să ne împrietenim, dar cu siguranţă să căpătăm din ce în ce mai multă încredere că doar binele poate sluji interesului comun. Foarte important pentru comunitatea noastră şi pentru diplomaţia românească este faptul că a acceptat să devină "Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi". Personal, ca primar şi cetăţean al acestui oraş, îi mulţumesc", a spus primarul Mihai Chirica în momentul decernării distincţiei ambasadorului David Saranga.
Diplomatul i-a mulţumit primarului, menţionând totodată că este "deosebit de onorat" să primească titlul de "Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi", un loc unde recunoaşte că se simte "ca acasă", deşi nu are origini româneşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
"Apreciem în mod deosebit eforturile pe care autorităţile din Iaşi le depun an de an pentru păstrarea memoriei Holocaustului şi pentru promovarea valorilor toleranţei şi respectului. Astăzi Iaşiul este un oraş prosper, în continuă dezvoltare, dar şi un partener valoros pentru Statul Israel, un oraş prieten cu valori şi viziuni comune. Suntem mândri de această prietenie frumoasă şi solidă dintre ţările noastre", a spus David Saranga.
În cadrul aceluiaşi eveniment, titlul de "Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi" i-a fost înmânat unuia dintre ultimii supravieţuitori ai Pogromului de la Iaşi din 1941, Lyonell Fliss.
"Nu-mi vine a crede ochilor. Eu, copilul de 6 ani, care a fost mărşăluit pe străzile Iaşiului alături de părinţi, cu mâinile ridicate, mânaţi de o bestie nazistă, duşi în locul masacrului, unde un înger păzitor, un ofiţer român pe care nu l-am cunoscut până atunci, şi-a riscat viaţa să ne scoată din calvarul măcelului, să ne readucă la viaţă. Toată viaţa mi-am pus această întrebare: de ce a făcut-o? Şi-a riscat viaţa pentru nişte oameni complet necunoscuţi. Am întrebat mai mulţi oameni înţelepţi să îmi răspundă. Toţi mi-au spus că a fost un act ceresc. Atunci m-am liniştit şi am acceptat această situaţie. Dacă nu ar fi fost el, nu aş fi fost în faţa domniilor voastre. Binele şi Răul pot apărea împreună, într-un fel de unitate. Ce trebuie să ne dorim este să facem ca Binele să învingă", a afirmat Lyonell Fliss, care de mai mulţi ani locuieşte în Johannesburg (Africa de Sud).
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Cel de-al treilea titlu de "Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi" i-a fost conferit post-mortem celei care este cunoscută ca "mama polidinului", Sylivia Hoişie. Distincţia a fost primită de fiul acesteia.
"Titlul pe care astăzi îl acordaţi mamei mele ar fi onorat-o fără doar şi poate, deşi s-ar fi sfiit să-l primească într-un cadru atât de festiv precum cel de astăzi. A fost întotdeauna atentă în a evita ostentaţia, a preferat să trăiască discret în apartamentul ei de bloc din Tătăraşi, înconjurată de apropiaţii care cu timpul au fost tot mai puţini. (...) Exclusă din şcoală din cauza legilor rasiale, la 14 ani, deportată cu familia un an mai târziu în Transnistria, unde a cunoscut mizeria, frigul şi foamea, bolile şi umilinţele, a avut şansa să supravieţuiască. A revenit în România convinsă fiind că munca şi învăţătura o vor salva de coşmaruri. (...) A făcut parte din prima echipă selectată pentru filiala înfiinţată la Iaşi a Institutului Cantacuzino. Aici a lucrat în echipele de cercetare care au elaborat vaccinurile antirabic, antitetanic, antiholeric. După anul 1960 a urmat epopeea "polidinului". A povestit despre suferinţă cu discreţie şi decenţă în acelaşi spirit al modestiei care a însoţit-o toată viaţa, acela de a nu vorbi despre tine însuţi decât atunci când eşti întrebat", a spus fiul Sylviei Hoişie.
Între 27 şi 29 iunie 1941 la Iaşi a avut loc unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, iniţiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autorităţile publice locale, împotriva cetăţenilor de etnie evreiască din oraş. În conformitate cu datele prezentate de autorităţile române, în cele trei zile au fost ucişi circa 13.000 de evrei.
Pentru a comemora Pogromul din 1941 de la Iaşi autorităţile locale organizează în această perioadă mai multe evenimente. Integral pe www.agerpres.ro