BNS: Pactul pentru bunăstare propus de PSD conţine măsuri adresate doar unei părţi a populaţiei României

Pactul pentru bunăstare propus de PSD conţine măsuri adresate doar unei părţi a populaţiei României, în contextul în care inegalităţile se consolidează an de an, consideră reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

"Blocul Naţional Sindical a luat act de propunerea PSD cu privire la asumarea unui pact pentru bunăstare. Ideea în sine considerăm că este una binevenită. Este o iniţiativă care ar trebui să adune în jurul mesei leadership-ul tuturor partidelor politice dar şi reprezentanţii partenerilor sociali reprezentativi din România. Un astfel de demers se lasă aşteptat de foarte multă vreme, mai ales dacă ne uităm retrospectiv la cei 30 de ani de tranziţie. Pactul propus conţine însă măsuri adresate doar unei părţi a populaţiei României, în contextul în care inegalităţile se consolidează an de an, cei săraci devin din ce în mai săraci, iar un număr uriaş de cetăţeni aflaţi în vârstă de muncă au preferat să-şi găsească soluţia, pentru ei şi familiile lor, în afara României, abandonând un mediu instituţional, economic şi social, toxic pentru ei", se arată într-un comunicat BNS remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, din cele 5 măsuri propuse pentru obţinerea unui acord politic, una se adresează pensionarilor, una se adresează salariaţilor bugetari şi trei sunt adresate mediului de afaceri, iar angajamentele sunt parţiale.

Astfel, sindicaliştii atrag atenţia că este vizată doar creşterea valorii punctului de pensie şi a indemnizaţiei minime din 2020, fără a se face nicio referire la creşterea valorii punctului de pensie anunţată pentru anul 2021 şi se vorbeşte de recalcularea pensiilor fără însă a specifica nimic în legătură cu alte prevederi din lege favorabile salariaţilor, cum ar fi prevederile referitoare la grupele de muncă.

"Nu se menţionează sursa de finanţare pentru creşterea pensiilor, în condiţiile în care BASS înregistra deja un deficit semnificativ, înainte de a opera creşterea punctului de pensie de la 01.09.2019", subliniază sursa citată.

BNS arată, totodată, că pactul nu propune niciun angajament de a nu creşte povara fiscală pe salariat şi vizează securizarea veniturilor exclusiv pentru salariaţii din sectorul bugetar.

"Sunt aproximativ 4 milioane de salariaţi în sectorul concurenţial care sunt complet ignoraţi de acest pact. Nu se vorbeşte nimic de salariul minim sau de refacerea mecanismelor de negociere colectivă, instrumente ce ar putea contribui la apărarea drepturilor lucrătorilor din sectorul concurenţial. Nu se vorbeşte nimic de tratamentul fiscal al veniturilor din muncă, în condiţiile în care OUG 79/2017 este încă blocată în Parlament. Se încearcă astfel evitarea atacării acesteia la Curtea Constituţională. Indiscutabil se pune o presiune uriaşă asupra Curţii şi totodată se consolidează o stare de incertitudine, atât în ceea ce priveşte salariile lucrătorilor din România dar şi stabilitatea financiară a sistemului de securitate socială", se precizează în document.

BNS acuză şi politica de a acorda facilităţi, fără a cere ceva în schimb şi arată, în context, că evaziunea fiscală este în continuare semnificativă, salariile lucrătorilor din IMM-uri sunt în măsură covârşitoare la nivelul salariului minim, iar mediul economic este în continuare destul de "toxic", se închid firme "prăduite" şi se redeschid altele de către aceeaşi antreprenori.

Totodată, în opinia Blocului Naţional Sindical, securitatea socială pentru lucrătorii atipici este inadecvată şi unul din trei lucrători atipici este expus riscului de deprivare materială severă.

"În plus, lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi cei care muncesc cu fracţiune de normă, persoanele cu un nivel scăzut de calificare şi cele care locuiesc în zone rurale sunt cele mai expuse riscului de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă, în comparaţie cu alţi angajaţi", precizează comunicatul.

În acest context, BNS îşi exprimă disponibilitatea de a discuta şi a negocia un astfel de pact, însă afirmă că acesta ar trebui să fie modificat structural, pentru a viza şi alte probleme printre care dialogul social, utilizat insuficient, finanţarea sistemului de securitate socială şi o politică asumată în ceea ce priveşte salariul minim.

"Se amână în continuare definirea consumatorului vulnerabil şi elaborarea unui pachet de măsuri adresate acestuia, extrem de necesară având în vedere eşecul măsurii de plafonare a preţului la energie, impus ca mecanism de protejare a populaţiei faţă de o creştere a preţurilor, urmare a instituirii unei noi taxe pentru operatorii din domeniul energiei", se mai arată în documentul remis de BNS.

Sindicaliştii pledează şi pentru promovarea unor măsuri pentru a susţine participarea tinerilor în procesul educaţional, precum şi pentru a asigura o tranziţie adecvată de la şcoală la piaţa muncii.

"Un astfel de pact nu poate exclude nevoia de a avea o viziune nouă cu privire la educaţie şi sănătate publică. Dacă obiectivul asumat este într-adevăr bunăstarea românilor ar trebui să avem în centrul atenţiei reducerea inegalităţilor şi promovarea unor măsuri care să conducă la o distribuţie mai echitabilă a creşterii economice", susţine sursa citată.