Anul 2014 va fi al doilea an în care România va intra pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, iar fondurile europene atrase în agricultură și dezvoltare rurală vor depăși 2,7 miliarde de euro, afirmă vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, într-un interviu acordat AGERPRES.
Potrivit sursei citate, reducerea TVA la produsele bio, dar și la carne și produse din carne se numără printre prioritățile anului 2015, însă acest lucru se va întâmpla "numai în condiții de siguranță, adică fără taxe și impozite mărite".
AGERPRES: Care considerați că a fost evenimentul cel mai important din agricultură în 2014?
Daniel Constantin: De departe, faptul că portul Constanta a fost declarat numărul 1 din Europa din punct de vedere al comerțului cu cereale. Până la urmă este și un rezultat al unei munci pe care o prestează agricultorii în această țară, care are o producție din ce în ce mai mare, o producție constatată și un parteneriat de ani de zile cu țările arabe. Arată seriozitatea producătorului din România și calitatea produselor.
De asemenea, cred că este al doilea an în care vom avea balanță comercială pozitivă în comerțul cu produse agroalimentare. Mă uit la cifre și dacă la opt luni suntem pe excedent sunt convins că la sfârșitul anului vom fi tot excedent. Anul trecut, la 8 luni, eram pe deficit, iar România nu a mai avut din 1994 niciun an în care să fie pe excedent, iar acum vor fi doi ani consecutivi, 2013 și 2014. Este meritul fermierilor și trebuie să-i apreciem în consecință, dar trebuie ca și ei să simtă acest lucru în buzunar.
AGERPRES: Cum arată bilanțul producției agricole din 2014?
Daniel Constantin: Mă bucur că încheiem anul 2014 cu o producție foarte bună, deși eram sceptic când am avut acele ploi cu inundații. Cred că dacă nu le aveam anul acesta era poate cel mai bun an din istorie și cu toate acestea a fost mai bun ca 2013, iar 2013 după mulți ani ne-am bucurat că agricultura a salvat indicatorii economici. Anul acesta am avut producții foarte bune la rapiță, adică cea mai bună producție din istoria României, de când s-a introdus în producție, la grâu am obținut 7,5 milioane de tone față de 7,3 milioane anul trecut, iar la floarea soarelui și porumb avem producții ușor mai bune decât anul trecut, respectiv două milioane tone și 11,19 milioane tone. Este un rezultat foarte bun, mai ales că este pentru prima dată când portul Constanța a fost declarat numărul 1 în UE din punct de vedere al traficului cu cereale, ceea ce arată că România este un jucător, nu numai în această zonă ci și pe piața UE, chiar dacă partenerii noștri sunt țările arabe.
Totodată, au fost și lucruri mai puțin plăcute. Au fost acele inundații care au produs anumite pagube, dar noi am venit și cu despăgubiri în ultimii trei ani. În 2012, am dat despăgubiri din cauza secetei de circa 100 de milioane de lei, iar în 2014 am alocat pentru inundații în jur de 53 de milioane de lei.
AGERPRES: Cum a evoluat absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltarea rurală în acest an?
Daniel Constantin: Fondurile europene atrase până acum sunt de aproape 2,5 miliarde de euro și cred că vom încheia anul cu 2,7 miliarde de euro. Suntem în targetul pe care ni l-am propus. Obiectivul prioritar a fost în fiecare an să nu dezangajăm fonduri. Nici în 2012 și nici în 2013 nu am dezangajat fonduri europene. Ceea ce bucură foarte tare este că din componenta aceasta de 2,7 miliarde de euro avem poate cea mai mare sumă plătită, de când suntem stat membru al UE, pentru zona de investiții, prin PNDR. Până acum, cele mai mari fonduri mergeau pe plățile directe pe suprafață, pe pilonul I, și cred că așa era normal, dar anul acesta avem o suma record, respectiv 1,1 miliarde de euro pe investiții și ajungem la 1,3 miliarde de euro până la sfârșitul anului. Cele mai multe sume au fost plătite către sfârșitul acestui an cu efortul substanțial al celor de la AFIR. Sunt bucuros că am avut și cofinanțarea necesară. Din păcate, pe Programul Operațional de Pescuit am avut și în 2012 și în 2013 și cred că vom avea și în 2014 dezangajări de fonduri.
AGERPRES: Cât de atractivă a fost agricultura românească în anul 2014?
Daniel Constantin: Eu zic că a fost suficient de atractivă pentru că nu prea mai sunt terenuri nelucrate și prețul terenurilor a crescut din ce în ce mai mult. Acest lucru arată că mulți investitorii și oameni de afaceri se orientează către agricultură pentru că este un sector cu potențial de piață, cu fonduri europene pentru investiții, dar și un sector unde se pot crea noi locuri de muncă.
AGERPRES: Un subiect care a încins spiritele în ultima săptămână a fost reducerea TVA la produsele bio începând cu 2015. Ce noutăți aveți în legătura cu această măsură?
Daniel Constantin: Existau promisiuni de foarte mulți ani de la toate Guvernele că se va reduce TVA la produse alimentare de bază, pe o discuție care a început în anii 2004-2005, dar din păcate au fost numai promisiuni. Guvernul condus de Victor Ponta a făcut evaluări an de an vizavi de momentul în care putem să introducem reducerea TVA. Lucrurile au început să evolueze din 2012 și ne-am permis să venim în anul 2013 cu reducerea TVA la pâine, pe un proiect pilot care a însemnat un efort bugetar substanțial și care nu a fost coroborat cu măriri de taxe și impozite. Același lucru îl dorim și în momentul de față. Vrem să extindem această măsură și la alte produse, dar să nu afectăm și alte categorii sociale pentru că nu venim cu măriri de taxe și impozite.
Eu am spus că se va discuta cu FMI în construcția bugetului pe 2015 și dacă va fi permis, pe parcursul anului 2015, cu siguranță se află printre măsurile prioritare pe care le va adopta actualul Guvern. Și aici mă refer inclusiv la carne și produse din carne.
AGERPRES: Este prinsă în buget această măsură și care va fi impactul bugetar?
Daniel Constantin: Într-adevăr, impactul bugetar la produsele bio este foarte mic, în jur de 31 de milioane de lei. Cred că asta putem acum, dar dacă din februarie, martie sau din luna august, bugetul și încasările vor permite, cu siguranță prioritatea o reprezintă extinderea TVA la produsele din carne. Eu am vorbit chiar și de lapte și de legume-fructe pentru că și aici sunt probeleme și ar însemna o gură de oxigen pentru producători. Deci, ne menținem ca prioritate reducerea TVA, dar în condiții de siguranță, care înseamnă în traducere, fără taxe și impozite. O să vedeți pe bugetul care va fi aprobat în Guvern și va fi transmis Parlamentului că nu există niciun fel de mărire de taxe și impozite. Începem cu produsele bio și pe urmă imediat la produsele din carne. (...) Pe carne impactul bugetar este foarte mare și ar fi o greșeală să nu discutam cu organismele internaționale aceste aspecte având în vedere că România se împrumută la dobânzi foarte mici, istorice aș putea spune. România a căpătat credibilitate și este văzută drept una dintre economiile puternice în momentul de față, fără să exagerez. Trebuie să păstrăm acești indicatori macroeconomici în limite normale și să trecem la pasul următor pentru ca tot ceea ce înseamnă indicatori macroeconomici buni să se simtă și în buzunarul cetățeanului. Nu am vrea cu o mână să reducem TVA și cu alta să mărim taxele. O să păstrăm taxele și impozitele la acest nivel și când vom avea siguranță venim și cu reducerea TVA la alte produse.
AGERPRES: Despre ce cotă de TVA vorbim la produsele bio, de 5% sau de 9%?
Daniel Constantin: Aș vrea să mai dau niște explicații pe anumite informații care au apărut în presă referitoare la faptul că nu putem reduce TVA până în decembrie 2015. Nu putem să reducem până în decembrie 2015 sub 15% decât dacă avem un alt prag sau alte două praguri, maximum două sunt permise de directiva europeană. România are un prag de 9% și unul de 5%, deci până în decembrie 2015 putem să reducem, dacă ne gândim la 9% sau la 5%, dar nu putem avea TVA de 2, 3 sau 7%. Nu ne permite directiva respectivă (...) Probabil la produsele ecologice vom avea una din cele două, 5% sau 9%, iar după decembrie 2015 va fi o altă directivă europeană în care se va stabili probabil altceva.
AGERPRES: Din păcate nu prea există multe produse bio procesate din producția autohtonă pe rafturile magazinelor locale, cel puțin așa arată studiile de specialitate. Cum comentați?
Daniel Constantin: Cu siguranță există mult mai multe produse bio decât anul trecut și cu siguranță anul trecut erau mai multe decât în 2012. Vreau să vă spun că apetitul consumatorului a crescut foarte mult pentru produsele bio pentru că din ce în ce mai mult oamenii se preocupă de sănătate. Din păcate, unii dintre cei care se preocupă de sănătate nu își permit să cumpere produse bio, însă cred că reducerea TVA va facilita accesul oamenilor la aceste produse de calitate. Hipermarketurile se gândesc din ce în ce mai mult să extindă raioanele pentru produse bio. Este un lucru foarte bun. Mai este un avantaj pe care îl văd. Am vorbit de multe ori de brand de țară iar România nu are un brand de țară consolidat. Am avut și problemele cu carnea de cal, pe nedrept, iar acum cu limba albastră și cred ca avem nevoie de un brand de țară.
Cred că cel mai bun poate fi chiar produsul bio. România poate să devină un colț dezvoltat al Europei pe zona de bio. Și nu mă refer doar la reducerea TVA ci la o serie de măsuri pe care le-am luat de-a lungul timpului și le vom lua cu ajutorul fondurilor europene și prin care vom stimula foarte mult producția bio. Sunt 200 de milioane de euro, în următorii 6 ani, pentru agricultura ecologică, iar în noul PNDR încercăm să acordăm fonduri suplimentare nerambursabile pentru cei care creează lanțuri scurte, pentru cei care nu numai produc ci și procesează. Acest lucru constituie o prioritate pentru noi. Sunt cel puțin doi piloni pe care se bazează viitorul PNDR, pe de o parte asigurarea producției pentru satisfacerea nevoilor la nivel național și procesarea acestora, crearea de lanțuri scurte și integrarea producției, ca să nu mai exportăm materie primă ci produse procesate. Sigur că mulți s-au orientat către exportul vrac și importul de produse procesate, dar după ce schimbam politica și punem fonduri europene la acest capitol, lucrurile se vor schimba rapid.
AGERPRES: Cum arată bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2015? Va acoperi toate nevoile fermierilor?
Daniel Constantin: Bugetul pe anul 2014 a fost unul bun pentru că ne-am acoperit toate angajamentele pe care ni le-am asumat în fața fermierilor, respectiv plata complementară pe suprafață a fost la nivelul maxim, plata pentru motorină am reintrodus-o la finele anului 2013, am menținut-o și în 2014 și o vom menține în 2015. Am venit și cu măsuri suplimentare care nu erau prinse prin buget la începutul și anume: schema de minimis pentru tancuri de răcire, minimis pentru despăgubiri, minimis pentru investiții în genetică, măsură care a fost un succes și zilele următoare facem deja plățile, iar dacă ne va permite bugetul vom deschide o nouă sesiune în 2015. Vom lua în calcul din nou și tancurile de răcire. Bugetul pe 2015 este în așa fel construit încît ne va permite să ne îndeplinim toate angajamentele de plată pe suprafață, pe cap de animal, plățile cuplate care vor veni din fonduri europene, sprijinul pentru motorină. Nu sunt probleme pe buget.
AGERPRES: În ce stadiu se mai află negocierile cu Comisia Europeană pe noul PNDR?
Daniel Constantin: Au avut loc deja două discuții la Bruxelles și foarte multe conferințe între reprezentanții Ministerului Agriculturii și cei ai Comisiei Europene. Au fost anumite lucruri care trebuiau clarificate. O parte din lucrurile pe care noi le-am explicat mai bine au fost acceptate. Eu țin foarte mult la sectorul irigațiilor. Acolo a fost o observație a Comisiei Europene pertinentă că trebuie să asiguram și partea de infrastructură principală. Să prezentăm sursele de finanțare, să demonstrăm că infrastructura secundară este absolut prioritară și a mai fost folosită în ultimii ani pentru a fi finanțată. E un lucru care s-a clarificat în această perioadă și vom merge în continuare cu acea sumă de 370 de milioane de euro pentru finanțarea infrastructurii secundare.
Un alt exemplu, care este încă în discuție, se referă la cei care vin pe partea de producție și pe procesare. Să nu aibă doar 50% fonduri nerambursabile și 50% contribuție proprie ci în plus încă 20% dacă intră în asociație sau cooperativă și încă 20% nerambursabil dacă integrează producția. Este un lucru pe care încă îl discutam cu Comisia. Este o prioritate care ține de un specific al României pentru că producem din ce în ce mai mult și exportăm din ce în ce mai mult, dar din păcate materie primă și nu produse procesate. De asemenea, avem suprafețe foarte mari pe care le lucram, dar ele sunt fărâmițate. Dacă vom stimula zona de asociere sunt convins că în perioada următoare comasarea terenurilor se poate realiza rapid.
AGERPRES: Când vom avea un acord încheiat cu Comisia Europeană pe PNDR și când vom deschide primele sesiuni de depunere de proiecte pe măsurile din noul program?
Daniel Constantin: Sunt încrezător că în cel mai scurt timp vom avea un acord agreat cu Comisia pe PNDR. Cred că, cel târziu, în luna februarie putem să deschidem primele măsuri. Este vorba și de elaborarea ghidului. El trebuie să stea în consultare publică o anumită perioadă. Pentru a fi realiști, undeva în februarie vom deschide finanțările.
AGERPRES: În 2015 vor fi eliminate cotele de lapte la nivel european. Cât de mult ne va afecta această decizie?
Daniel Constantin: Noi am luat câteva măsuri. În primul rând am venit cu minimisul cu tancurile de răcire și în al doilea rând pentru că am schimbat modalitatea de subvenționare în 2014 astfel încât să-i premiem pe cei care produc, nu numai cei care au animale ci și cei care livrează către unități de procesare sau către piață, iar rezultatele au fost bune. Producția de lapte a crescut semnificativ, cu 17%, iar importurile s-au redus cu 7-8 procente. Pericolul era ca prin eliminarea cotelor de lapte producătorii din Romania să scadă producția și să importăm lapte din alte țări. Cred că subvenția din 2015 îi va ajuta pe acești fermieri, astfel încât să fie competitivi, să aibă un cost de producție mai bun, iar introducerea unei subvenții cuplate și pentru lapte și pentru carne vine exact în acest sens, pentru reducerea costurilor de producție. Din 2015 nu o să mai avem plăți pentru zonele montane defavorizate ci se va extinde pentru cei care au între 10 și 150 de capete. Ei vor primi pe lângă acea plată clasică pe suprafață, pe cap de animal și 20 de euro pe tona da lapte și o plata suplimentară de 250 de euro pe cap de animal. Așteptăm în aceste zile un răspuns favorabil de la CE.
AGERPRES: Ați avut câteva câteva proiecte interesante: unul fonduri mutuale, Legea piețelor, Camerele agricole. Ce noutăți mai aveți?
Daniel Constantin: Sunt proiecte pe care vrem să le continuăm și să le punem în practică. Legea Camerelor Agricole va suferi modificări în perioada următoare astfel încât să devină cât mai repede funcțională. Țin în continuare la această structură și am avut discuții cu cei care au înființat aceste camere în 12 județe. Pe fondurile mutuale s-a modificat legislația. Există o documentație depusă și o să avem la 1 martie cel puțin un fond mutual acreditat la nivel național prin care fermierii să fie despăgubiți în caz de calamități. Pe legea piețelor, normele metodologice au plecat către Monitorul Oficial și vor intra în vigoare imediat după publicare.
AGERPRES: Numiți câteva priorități ale anului 2015.
Daniel Constantin: Cel mai important lucru este să începem PNDR pentru că pe el ne fundamentăm și strategia dar și finanțarea strategiei. Revitalizarea sectorului de irigații este în primul rând un obiectiv pentru că ajută la îndeplinirea obiectivului general de satisfacere a nevoilor de consum pe piața internă și de consolidare a României ca și exportator pe piețele externe. În al doilea rând, tot PNDR ajută și la consolidarea exploatațiilor agricole, pentru că fermierii vor fi stimulați să intre în asociații sau cooperative, iar un al treilea vizează dezvoltarea acestui brand de țară, prin agricultura ecologică.
AGERPRES: Ce considerați că nu a mers bine în acest an în sectorul agricol? Va reproșați ceva?
Daniel Constantin: Regret că ne-a 'lovit' boala limbii albastre în condițiile în care zootehnia a început să crească foarte bine. Sunt două sectoare, cel de ovine, cu o creștere constantă în ultimii ani și cel de bovine, care nu a cunoscut o creștere decât în 2014. Era primul an în care s-a oprit declinul efectivului și acum începusem să creștem. Dintr-o dată a venit această problemă, care sigur nu are impact major asupra animalelor, dar suntem limitați la export și producție și vom avea de tras în anul 2015 și probabil și în 2016 pentru a eradica complet această boală. Sunt discuții și în privința vaccinării la nivel național, iar dacă se va ajunge la concluzia aceasta sigur că anumite costuri vor fi suportate de către Comisie. Dar decidem numai în acord cu fermierii. Noi facem eforturi diplomatice în Emiratele Arabe Unite, în Egipt, Liban, să ajungem la un acord cu acele ferme de carantină pentru exportul de carcasă. (...) În februarie, probabil, o să merg să semnez un acord cu EAU, au cel mai mare târg din regiunea respectivă unde se exportă 70% din produsele necesare consumului în zonă respective. O să semnăm cu ministrul Agriculturii de acolo colaborarea în domeniul industriei alimentare.
