Mihai Daraban (CCIR): Trebuie să ieșim din perimetrul Europei și să ne recâștigăm piețele tradiționale

Exportul rămâne în continuare o provocare pentru firmele românești, însă acestea trebuie să iasă din perimetrul Europei și să recâștige piețele tradiționale, a declarat miercuri președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, la deschiderea Galei topului firmelor bucureștene.

Acesta a atras atenția că predictibilitatea economică și schimbările pe Codul fiscal dau de gândit mediului de afaceri, fiind considerate obstacole în dezvoltarea lor.

'Ne lipsește Legea parteneriatului public-privat, ne lipsește Legea holdingului și, nu în ultimul rând, Legea lobby-ului. Ne confruntăm, de asemenea, și cu problema disipării patronatelor în actualul context economic. Exportul rămâne în continuare o provocare pentru firmele românești. Trebuie să ieșim din perimetrul Europei și să ne recâștigăm piețele tradiționale', a spus Mihai Daraban.

Acesta a precizat că Topul firmelor trebuie văzut ca o oglindă a economiei naționale, o carte de vizită a mediului de afaceri și un certificat de bonitate.

Anda Ionescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri a semnalat, la rândul său, lipsa de predictibilitate din România, dar subliniat că acesta se va îmbunătăți odată în intrarea în vigoare a noului Cod fiscal.

'România duce în prezent o lipsă de predictibilitate, dar, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, acest fapt se va îmbunătăți. România are un potențial uriaș de creștere economică iar IMM-urile sunt sprijinite prin programe naționale', a afirmat Anda Ionescu.

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, miercuri, cea de-a XXII-a ediție a Topului Firmelor din Municipiul București, 'eveniment de referință pentru viața economică a Capitalei, aflat sub semnul recunoașterii și promovării performanței adevărate și oneste'.

'De-a lungul a peste douăzeci de ani, ediție după ediție, am fost martori la transformarea unor idei în povești de succes, am asistat la nașterea unor brand-uri și la renașterea altora. Am adus în lumina reflectoarelor oameni și firme care au avut și au un cuvânt greu de spus în lumea dură a afacerilor. Într-un mediu în continuă transformare, premianții noștri au demonstrat că se pot obține rezultate excelente respectând deopotrivă regulile jocului, competitorii, clienții și echipa', a spus, cu acest prilej, Sorin Dimitriu, președintele Camerei bucureștene.

La ceremonia de înmânare a premiilor au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureștene, personalități din spațiul economic, academic și diplomatic din România, membri ai Guvernului, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale — asociații profesionale, Camere de comerț și organizații patronale.

Laureații topului au fost stabiliți conform unei metodologii severe și complexe, aprobată și aplicată unitar la nivelul întregului sistem cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luați în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat, calculați în baza a 16 elemente extrase din situațiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanțelor Publice și la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Potrivit metodologiei de top, dintre cele 120.815 de firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanțul aferent anului 2014, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 34.219 firme, adică 28% din total. Dintre acestea, Camera bucureșteană a premiat 4.008 firme, adică 11,8% din totalul firmelor considerate eligibile, conform cu metodologia de organizare a topului, structurate pe șase domenii de activitate — cercetare-dezvoltare și high tech; industrie; construcții; servicii; comerț, turism; agricultura, pescuit, piscicultură, iar în cadrul fiecărui domeniu, pe cinci clase de mărime — întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici și microîntreprinderi.

'Numărul de firme premiate poate părea mare, însă acesta trebuie corelat cu o serie de date statistice care confirmă rolul pe care îl are Capitala în economia națională. Bucureștiul, al treilea oraș din regiune după Istanbul și Atena, concentrează 24% dintre comercianții activi înregistrați în România, aproape 30% din suprafața de vânzare și din desfacerile cu amănuntul la nivel național, 17% din valoarea exporturilor românești și 28% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare științifică a țării, precum și 20% din totalul salariaților consemnați la nivel național', a precizat președintele CCIB.

Regiunea București-Ilfov a atras circa 59,2% din totalul investițiilor străine directe realizate în România după 1990 (circa 36 miliarde euro). De asemenea, cea mai mare parte a investițiilor străine directe în întreprinderi greenfield se înregistrează tot în aceasta regiune.

În cadrul evenimentului, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a acordat trofee de excelență companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziție în competiția elitelor, precum și trofeul 'George G. Assan' pentru 'Brandul românesc al anului'.

Capacitatea de inovare a oamenilor de afaceri bucureșteni a fost răsplătită, pentru al XV-lea an consecutiv, cu Trofeul creativității, decernat în baza datelor furnizate de OSIM.