ONU insistă asupra necesității protejării datelor private

ONU a adoptat marți o rezoluție prin care insistă asupra protecției comunicațiilor și datelor private, prevăzând ca victimele supravegherii ilegale să poată cere reparații, relatează AFP.

Această rezoluție neconstrângătoare a fost adoptată prin consens, la inițiativa Germaniei și Braziliei, de către comisia Adunării Generale a ONU responsabilă de respectarea drepturilor omului și va fi supusă în decembrie aprobării plenului Adunării.

Ea 'reafirmă dreptul la viață privată' și cere tuturor statelor 'să respecte și să protejeze acest drept, inclusiv în contextul comunicației numerice'.

Fără să citeze SUA, aduse în atenția lumii de cazul Snowden, textul cere guvernelor 'să ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcărilor' vieții private.

Rezoluția invită la 'instituirea unor mecanisme naționale' independente de supervizare care vor putea să ceară socoteală guvernelor.

Dacă persoane particulare au fost victime ale 'supravegherii ilegale sau arbitrare', guvernele vor trebui 'să le propună o soluție eficientă, conformă obligațiilor internaționale în materie de drepturile omului', recomandă rezoluția.

Textul recunoaște că 'suspiciuni asupra securității pot justifica colectarea anumitor informații sensibile', cu condiția totodată ca statele să respecte 'pe deplin' drepturile omului.

Întreprinderile private au, de asemenea, responsabilități în acest domeniu, subliniază rezoluția. Ea respinge argumentul potrivit căruia metadate în vrac și nu date precise sunt colectate, subliniind că 'unele metafate, odată compilate, pot informa asupra comportamentului, relațiilor sociale, preferințelor și identității unui individ'.

Rezoluția cere, de asemenea, Consiliului drepturilor omului din cadrul ONU să continue să urmărească acest dosar, atribuind — de exemplu — responsabilități unui trimis special.

Rezoluția a fost susținută de 65 de țări, între care Franța, Rusia și mai multe state latino-americane. Potrivit diplomaților, negocierile au fost îndelungate și dificile, un grup de țări reunite în jurul SUA (Australia, Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă) depunând eforturi pentru a slăbi textul.

Într-un comunicat, Amnesty International își exprimă preocuparea față de presiunile exercitate de aceste cinci țări, care 'par mai dornice să-și păstreze procedurile lor de supraveghere și schimbul lor de informații decât să protejeze drepturile omului'.

Germania și Brazilia au obținut deja anul trecut votarea de către Adunarea Generală a ONU a unui text similar, dar mai puțin detaliat. Această inițiativă fusese o urmare a dezvăluirilor fostului consultant al agenției americane de informații NSA Edward Snowden despre amploarea spionajului electronic efectuat de SUA, care ar fi vizat între alții pe președinta braziliană Dilma Rousseff și pe cancelarul german Angela Merkel.