Sofia Vicoveanca, alături de alți artiști români va încânta publicul într-un festival de muzică în Torrejón de Ardoz

Uniunea Muncitorilor Români vă invită duminică, 27 noiembrie 2016, să sărbătorim împreună Ziua Națională a României, pe muzica artiștilor Sofia Vicoveanca, Alexandru Brădățan, Petrică Mîțu Stoian, Paul Ananie, Adrian Neamțu și Sînziana Ștefan, între orele 12:00-22:00, în Recinto Ferial din Torrejón de Ardoz (Av/ Luna s/n).

Cu această ocazie, la Târgul cu produse tradiționale românești veți putea consuma: mititei și cabanoși delicioși făcuți la grătar, diverse sortimente de prăjituri românești și multe alte specialități deosebite.

Prezentăm în continuare artiștii care vor fi prezenți la acest festival dedicat Zilei Naționale, mari valori ale folclorului românesc.

Cântăreața de muzică populară Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941, în Toporăuți (Toporuica de astăzi), localitate aflată lângă Cernăuți, fiind unul din cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe și Veronica Fusa. Copilăria i-a fost marcată de faptul că tatăl a fost luat prizonier de sovietici. Familia s-a mutat în comuna Vicovu de Jos, județul Suceava.
A absolvit Școala Populară de Artă din Suceava, fiind angajată prin concurs, în anul 1959, ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri "Ciprian Porumbescu" din Suceava. Din anul 1998, devine solistă de muzică populară la Ansamblul "Rapsozii Botoșanilor". Efectuează nenumărate turnee în țară și în străinătate (Italia, America, Polonia, Australia, Germania, China etc), fiind distinsă în lunga sa carieră artistică cu numeroase ordine și medalii.
Ca o recunoaștere a activității sale în slujba muzicii populare românești, Sofiei Vicoveanca i-au fost decernate mai multe distincții: "Meritul Cultural" clasa a IV-a (1973); Medalia "Tudor Vladimirescu" cl. I (1975); Medalia "Meritul Cultural" cl. I (1976); Crucea Națională "Serviciul Credincios" clasa a III-a (2002); Ordinul Național "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofițer (2004) ș.a.
A primit titlul de Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (județul Suceava), precum și al comunelor Ion Creangă din județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș. La 28 noiembrie 2011 i-a fost conferit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București, conform AGERPRES.

Petrică Mîțu Stoian este un interpret de muzică populară, născut la data de 18 septembrie 1960 în Izverna, Mehedinți. Dragostea pentru muzică a avut-o de mic copil, iar mama sa era convinsa de vocația acestuia, spunând că poate ajunge un om al muzicii.
Petrică Mîțu Stoian a imprimat primul său disc Electrecord “Aștept să răsară luna”, în anul 1995. De-a lungul carierei sale a compus peste 400 de cântece populare, 19 CD-uri solo precum și împreună cu interpreții Niculina Stoican și Constantin Enceanu. Cântecele artistului sunt cântece de dor, de dragoste, de jale inspirate din viața omului de rând.
În timpul său liber, interpretul preferă să citească o carte sau să vizioneze o piesă de teatru. De altfel, a și jucat un rol alături de Matilda Pascal Cojocărița și Gheorghe Turda, conform site-ului olteniapopular.ro.

Sînziana Ștefan este o interpretă de muzică populară din zona Bucovinei care, pe lângă cântecele populare din zona pe care o reprezintă, interpretează cu mult suflet cântece populare și din alte regiuni ale țării, conform unui interviu acordat Ziarului El Rumano.

„Am început să cânt încă de la grădiniță, la școală în toate evenimentele școlare și serbările care aveau loc. Profesorii au fost primii care mi-au descoperit calitățile vocale și îmi cereau mereu să particip la tot felul de astfel de evenimente școlare, și așa am început să cânt. Prima dată când am participat la o emisiune televizată în care am cântat, a fost prin clasa a XI-a, tot de atunci, am început să cânt cu orchestră, urmând să particip de-a lungul timpului la mai multe spectacole, concursuri la care mi s-au acordat diferite distincții și premii.
Deși provin din zona Bucovinei, dintr-o localitate din județul Suceava, momentan lucrez la un proiect foarte drag sufletului meu, care ține de zona Ardealului, alături de maestrul Adrian Neamțu, un artist desăvârșit. Am lansat recent două piese noi la care am realizat și videoclipuri, „Dacă n-ar fi dragostea” și „Dragă mi-i ciobănia”, cei care încă nu le-au văzut le pot găsi pe calul meu de YouTube Sînziana Ștefan”.

Adrian Neamțu, cântăreț de muzică populară, s-a născut pe 13 septembrie 1975 la Sibiu. Artistul s-a apucat de muzică în clasa a V-a, la îndrumarea învățătoarei sale, însă cel care l-a sfătuit să studieze muzica populară a fost tatăl său. A urmat Liceul de Arta din Sibiu, apoi a studiat la Facultatea de Muzică din cadrul Universității `Spiru Haret` din București. Tânărul interpret a început cu clarinetul și fluierul, după care a îmbrățișat taragotul, mergând pe urmele marelui Dumitru Fărcaș. După terminarea liceului, Adi Neamțu a devenit membru al Ansamblului Folcloric `Cindrelul - Junii Sibiului`. Adrian Neamțu are propria sa trupa, cu care concertează la diferite evenimente atât în țară, cât și în străinătate. Taragotistul sibian a colaborat, printre alții, cu Nineta Popa, Puiu Codreanu, Mariana Anghel și Veta Biriș. 
O colaborare de suflet a fost cea cu Orchestra `Lăutarii` condusă de maestrul Nicolae Botgros, conform sibiunews.net.

De peste 10 ani ani, cu talent și seriozitate, Alexandru Brădățan își croiește drumul său în folclorul românesc din Bucovina.

Conform unei descrieri de pe wikipedia, Paul Ananie se prezintă astfel:
„M-am născut în leagănul Maramureșului Istoric și am crescut respirând tradiția lui. Așa că, inevitabil a fost să îmi urmez soarta, și primul meu contact direct cu muzica populară să fie încă de când eram cocon de grădiniță, când am cântat „După pui de Moroșan” și am luat marele premiu. Am debutat apoi în 2005, cu mândrie intitulat „participant la Festival Folcloric”, ca mai apoi să fiu nevoit să mă retrag începând cu anul 2007, deoarece, datorită vârstei, vocea îmi era în schimbare. Am revenit apoi în 2009 cu mare ambiție și cu gând aprig de muncă, din acel moment având un singur țel, acela de a deveni un cântăreț de muzică populară recunoscut și de a promova și a cânta tradiția Maramureșului Istoric. Îmi doresc să aduc aminte astfel, cu mare recunoștință, de voia bună a strămoșilor noștri, de dorințele, patimile, obiceiurile și supărările lor, în alte cuvinte, de etnografie și folclor maramureșean. Sunt sigur că astfel am să le stârnesc puțină nostalgie celor ce sunt cunoscători ai Maramureșului, iar celor ce sunt novici în descoperirea lui, am să le stârnesc curiozitatea”.

Foto: AGERPRES