Tradiţii şi superstiţii de Paşte

Pregătirile pentru Paşte au intrat deja pe ultima sută de metri: casa e aranjată, preparatele tradiţionale îşi aşteaptă rândul pe lista sarcinilor de bifat până duminică, iar deniile îşi urmează cursul firesc până la Slujba de Înviere.
Nu puţini sunt cei care cred că Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare creştină, aşa că să o întâmpinăm cum se cuvine. La finalul celor 48 de zile de post ne aşteaptă câteva zile de sărbătoare încărcate cu numeroase semnificaţii pe care ar fi bine să le cunoaştem. 
 
Aşadar, descoperă câteva dintre cele mai interesante tradiţii şi superstiţii de Paşte şi află semnificaţia celor mai importante simboluri pascale. 

Semnificaţia sărbătorii Paştelui şi a Săptămânii Patimilor
 
Paştele a fost sărbătorit pentru prima dată în jurul anului 1400 î.H, avându-şi originea în Paştele evreiesc – pesach (trecere). Pentru evrei, această zi semnifică trecerea de la robia egipteană la libertate.
 
Creştinii, însă, marchează un cu totul alt eveniment, ei amintind de Învierea lui Iisus Hristos sau trecerea de la moarte la viaţă.
 
Astfel, înaintea Paştilor, Săptămâna Patimilor aminteşte de parcursul lui Iisus Hristos înaintea Învierii şi trasează totodată sarcini precise pentru credincioşi. 
 
În mediul rural, muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, iar oamenii trebuie să îşi pregătească gospodăria pentru Paşte tot în aceste trei zile. 
 
În Joia Mare se ţine post doar cu mâncare uscată şi încep cele mai importante pregătiri. Cum tradiţia spune că nimeni nu are voie să lenevească în această zi, acum se înroşesc ouăle şi se prepară cele mai importante copturi, pasca şi cozonacul. 
 
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este zi de post negru, nu se prepară copturi şi nu se mănâncă oţet sau urzici pentru că Mântuitorul Iisus Hristos a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet. În Vinerea Neagră nu ai voie să lucrezi, să coşi, să speli sau să tai animale. 
 
Sâmbăta Mare vine cu ultimele pregătiri: se înroşesc şi astăzi ouă, se prepară mâncărurile tradiţionale, iar seara credincioşii merg să ia Lumină. Tradiţia spune că numărul tăvilor cu preparate pentru Paşte trebuie să fie cu soţ, fiind indicat să le introducem în cuptor cu mâna dreaptă pentru a fi siguri că vor creşte frumos şi vor fi gustoase.  
 
De ce mâncăm de Paşte ouă roşii, pască şi carne de miel?
 
Oul roşu este asociat cu Învierea Domnului şi mai cu seamă cu sângele lui Iisus Hristos. Cea mai răspândită legendă spune că Maica Domnului a aşezat la poalele crucii de pe Golgota un coş cu ouă, iar peste ele a curs sângele Mântuitorului. 
 
Deşi ouăle încondeiate sunt şi ele parte a tradiţiei de Paşte, se spune că de pomană se dau doar ouă roşii, nu şi încondeiate sau de alte culori. 
 
Oul roşu este considerat un aliment sfinţit, iar fiecare masă de Paşte trebuie să aibă un platou cu ouă roşii pentru că acestea feresc acea casă de rele. Toţi cei care ciocnesc ouă roşii în aceste zile se vor întâlni pe lumea cealaltă. Ba mai mult, e bine să ţii minte cu cine ai ciocnit primul ou de Paşte pentru că, dacă te vei rătăci într-o pădure, acest detaliu te va ajuta să găseşti drumul. 
 
Pasca, o plăcintă tradiţională cu cocă de pâine sau cozonac şi umplutură de brânză dulce şi stafide, ce are pe mijloc o cruce din aluat împletit este specifică Paştelui. Puţini ştiu, însă, că pasca la origine este o coptură evreiască, numită şi “pâinea săracilor”. Creştinii o asociază cu sacrificiul lui Iisus Hristos, cu acceptarea jertfei sale. Pasca are proprietăţi vindecătoare, fiind un preparat tradiţional nelipsit din meniul de Paşte. 
 
Mielul în tradiţia creştin-ortodoxă este asociat cu jertfa lui Iisus Hristos şi, implicit, cu victoria vieţii asupra morţii. În unele zone ale ţării, se spune că preparatele tradiţionale trebuie să fie din carne de miel tânăr, simbolul blândeţii şi al perfecţiunii.  
 
Cu toate astea, există destule controverse cu privire la jertfirea atâtor miei de Paşte. Astăzi, tot mai mulţi reprezentanţi ai bisericii susţin că mielul este doar un simbol al jertfei, aşadar primordial este să cinstim şi să amintim acest episod. Bineînţeles, fiecare persoană poate să aleagă preparatele tradiţionale în funcţie de preferinţele culinare. 
 
Alte tradiţii şi superstiţii interesante de Paşte

Pe lângă aceste semnificaţii şi obiceiuri asociate celor mai importante simboluri pascale, iată alte câteva tradiţii şi superstiţii de care ar fi bine să ţii cont: 
 
-Lumânarea cu care iei lumină în noaptea de Înviere are şi ea o însemnătate specială, aşadar ar fi bine să o păstrezi în casă şi să o aprinzi atunci când e furtună, grindină sau alte situaţii de acest fel. 
 
-Pentru a-ţi merge bine tot anul, primul care îţi va călca pragul în ziua de Paşti trebuie să fie un bărbat. 
 
-În Noaptea de Înviere se pune într-o farfurie cu apă sfinţită un bănuţ de argint, un ou roşu şi un pic de busuioc. Apoi, în dimineaţa de Paşte, e bine să te speli cu această apă pentru a fi sănătos şi bogat tot anul. 
 
-Copiii care se nasc în ziua de Paşte sunt consideraţi ceva mai norocoşi decât ceilalţi. Pe de altă parte, toţi cei care mor în Săptămâna Luminată, ulterioară Paştelui, ajung, se spune, direct în rai şi asta pentru că în această perioadă lumina Învierii străluceşte puternic, iar uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului închise. 
 
-Fii vesel în ziua de Paşti, nu dormi şi nu fi somnoros, spune o altă tradiţie specifică acestei sărbători. 
 
-O altă tradiţie regăsită mai ales în mediul rural spune că, înainte de a pleca la biserică, trebuie să te uiţi într-o fântână pentru a fi frumos tot anul. 
 
-Păstrează un ou roşu timp de 40 de zile după Paşti, iar dacă acesta nu se strică în acest interval, vei avea noroc tot anul.