Giosan: Ne-am transformat într-o administrație de proiecte; problema cheie – sustenabilitatea acestora

Problema cheie pentru administrația publică centrală și locală este sustenabilitatea proiectelor elaborate, continuarea lor, pentru că altfel se poate genera o dezvoltare neuniformă și fără constanță a României, a declarat joi Victor Giosan, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, la un seminarul "Orașe verzi - Regiuni verzi", organizat de Fundația Terra Mileniul III, informează AGERPRES.

"Cred că problema cheie este sustenabilitatea acestor proiecte, ce se întâmplă cu ele și cu ceea ce s-a făcut în cadrul unui proiect după ce o finanțare din fonduri elvețiene, norvegiene, din fonduri europene încetează și lucrurile rămân pe cont propriu. La nivelul administrației centrale la fel. Ce se întâmplă după ce un proiect de asistență tehnică s-a terminat, ai un munte de rapoarte, ai zeci de pagini de recomandări, ce faci cu ele, pentru că esența este ca acele zeci de recomandări să le implementezi și activitatea ulterioară să fie influențată în mod esențial de aceste recomandări", a precizat Giosan.

Potrivit consilierului guvernamental, toată lumea se concentrează pe făcut proiecte din motive salariale, pentru că sunt din fonduri europene, fără ca finalitatea acestora să fie atinsă.

"Ceea ce am constatat a fost că ne-am transformat într-o administrație de proiecte. Toată lumea, din motive salariale, se concentrează pe făcut proiecte pentru că sunt din fonduri europene. Terminăm un proiect, îl punem în raft, facem aplicație pentru un nou proiect și tot așa, fără ca finalitatea acestuia să fie atinsă. Proiectul îl facem ca să fie durabil, pentru ca ceea ce am făcut în timpul proiectului să continuăm și fără el. Pentru că, dacă nu continuăm fără proiect, faptul că avem niște servicii mai bune sau că avem o abordare de tip de dezvoltare durabilă pentru un an și jumătate sau doi și pe urmă o abandonăm, pentru că nu mai avem fonduri sau pentru că nu ne mai interesează, nu duce nicăieri și stimulează această dezvoltare specifică României în dinți de fierăstrău. Noi, când brusc urcăm și iar cădem, în loc să fim atenți să avem o creștere mai mică, dar uniformă și constantă. Acest lucru este valabil și pentru administrația centrală și pentru cea locală", a susținut Giosan.

Proiectul "Orașe Verzi — Regiuni Verzi", implementat de Fundația Terra Milleniul III în parteneriat cu organizația neguvernamentală R20 — Regiuni pentru Acțiuni Climatice din Elveția și Asociația Municipiilor din România, are drept scop, conform președintelui fundației, Lavinia Andrei, să contribuie la identificarea unor soluții potrivite pentru tranziția către economia verde, municipalitățile participante urmând să fie ajutate să dezvolte și să aplice măsuri realiste de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Liviu Gheorghe, expert în cadrul Fundației Terra Mileniul III, a precizat că măsurile de reducere a emisiilor de carbon în majoritatea orașelor sunt în curs de implementare prin proiecte. Potrivit lui Gheorghe, cei care au semnat mai demult Convenția europeană a primarilor sunt într-un stadiu mai avansat de implementare a măsurilor propuse, au reușit deja să anvelopeze un număr de clădiri, să modernizeze iluminatul public în anumite cartiere.

"Alte orașe, cum este Roman, fără să fie semnatari (ai convenției — n.r.) au început să-și genereze o parte din energia electrică pe care o consumă la nivel local. Există probleme legate de felul în care este contorizată această energie electrică pe care ei o generează și de felul în care ANRE-ul simte să ajute. Se dă curent în sistem și nu se compensează, dincolo de faptul că se face o compensare valorică și nu cantitativă. Adică dai către sistem cu un preț și ție ți se dă cu un alt preț", a arătat Gheorghe.

El a adăugat că țintele asumate de fiecare dintre localitățile partenere în proiect — Roman, Alba Iulia, Făgăraș, Focșani și Roșiorii de Vede — pentru reducerea emisiilor de CO2 până în anul 2020 sunt incluse între 6.000 de tone/an și 50.000 de tone/an de CO2.

Convenția primarilor, principala mișcare europeană în care sunt implicate autoritățile locale și regionale ce se angajează în mod voluntar pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor, este semnată de mai mult de 7.000 de orașe la nivel global. La nivel național sunt mai mult de 60 de semnatari, a precizat Gheorghe.

Perioada de implementare a proiectului "Orașe Verzi — Regiuni Verzi" este 1 aprilie 2015 — 31 martie 2017, valoarea totală a acestuia este de 277.000 de franci elvețieni, din care 90% din sumă este suportată de partea elvețiană, iar 10% de partenerii români.

Măsurile general adoptate prin planurile de acțiune privind energia durabilă în cazul orașelor vizate de proiect sunt reabilitarea termică a clădirilor, implementarea managementului energetic, modernizarea și eficientizarea iluminatului exterior, implementarea sistemelor inteligente de contorizare a energiei, servicii de încălzire prin contracte de performanță energetică și utilizarea surselor regenerabile prin programele naționale de finanțare.