Obiect nelipsit din laboratoarele de chimie sau biologie, folosit insa si in alte domenii, eprubeta este un recipient in forma de cilindru ingust inchis la unul din capete.
Eprubetele folosite in chimie sunt fabricate, de obicei, din sticla, pentru rezistenta mai mare la caldura si la substante corozive chimice, iar cele folosite in biologie sunt fabricate din plastic, fiind adesea aruncate dupa utilizare.
Desi nu se cunoaste cu exactitate cine a inventat eprubeta, savantul francez Antoine Laurent Lavoisier (1743-1794), ''parintele'' chimiei moderne, este adesea considerat inventatorul acesteia.
El a folosit mai multe recipiente de sticla pentru experimentele sale, printre care si eprubeta. Numele de 'eprubeta' (din limba franceza - ''eprouvette'') a aparut pentru prima data in anul 1846.
Daca in chimie si in fizica eprubetele sunt folosite pentru a pastra, temporar, substante chimice, pentru amestecarea sau incalzirea substantelor, in biologie ele sunt folosite pentru a realiza culturi de organisme vii, precum bacterii sau mucegai, iar in medicina - pentru depozitarea esantioanelor de sange, urina sau alte substante, in vederea realizarii de analize.
