Bolile determinate de hrana greşită. În topul afecţiunilor determinate de o alimentaţie necorespunzătoare la copii se regăsesc obezitatea şi bolile metabolice asociate acesteia (diabet de tip 2, hipercolesterolemie, hipertensiune), rahitismul, malnutriţia, problemele de tranzit intestinal, pubertatea precoce, cariile dentare şi retardul de creştere. Ultimele studii arată că, în România, peste 40% din copii sunt supraponderali sau obezi, iar o mare parte dintre aceştia au dezvoltat şi afecţiuni metabolice grave: diabetul zaharat de tip 2, hipercolesterolemiile sau hipertensiunea. De asemenea, o mare parte dintre copiii români suferă şi de intoleranţe sau alergii alimentare, afecţiuni care pot avea un efect deosebit de negativ în dezvoltarea armonioasă a acestora.
Erorile părinţilor în alimentaţia copilului. Principalele greşeli pe care părinţii le fac în alimentaţia copilului ţin de numărul zilnic de mese oferit acestora, de cantitatea de mâncare, de aşa numitele “recompense dulci” primite în urma unor mese copioase, de alegerea unor alimente mai puţin sănătoase din lipsă de timp sau din confort, de ignorarea semnalelor venite din partea copiilor, dar şi de puterea exemplului. Copilul nu trebuie obligat să mănânce mai mult decât simte nevoia sau să fie îndemnat să consume alimente nepotrivite vârstei lui. “Nici un copil nu va alege să mănânce orez fiert cu legume în detrimentul cartofilor prăjiţi, budincă de chia (quinoa) în locul unei ciocolate sau gogoşi, sau lapte vegetal în locul unui suc acidulat. Este foarte important ca acesta să aleagă când şi cât vrea să mănânce, nu, însă, şi ce vrea să mănânce”, spune Maria Martac, director general al AlimenteSpeciale.ro.
Alimentele cu cel mai mare grad alergen la copii. Dacă în primele luni de viaţă, peste 30% din copii dezvoltă intoleranţă la lactoză, odată cu diversificarea şi introducerea cerealelor în alimentaţie, poate apărea şi intoleranţa la gluten. Mai mult, după 6-8 luni şi 1 an, copiii se pot confrunta şi cu alte tipuri de intoleranţe sau alergii, alimentele cu cel mai mare grad alergen în cazul acestora, pe lângă laptele de vacă sau cerealele, fiind oul, soia, amidonul, mierea, nucile, alunele, susanul etc. Durerile de burtă, disfuncţiile digestive, vărsăturile, balonarea, lipsa poftei de mâncare, balonarea, agitaţia, lipsa somnului sau retardul de creştere sunt câteva dintre simptomele care indică o intoleranţă sau o alergie alimentară.
